Banca Mondială a aprobat noul parteneriat de ţară cu România

Documentul a fost aprobat de Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale, arată un comunicat al instituţiei financiare.

Strategia are un caracter selectiv în ţintirea provocărilor existente în România, iar scopul acesteia este de a aborda problemele-cheie care afectează creşterea sustenabilă şi incluzivă. Creşterea economică a României este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană din 2010, cu o rată medie de creştere de 2,8% în perioada 2010-2017, însă în ciuda celor 11 ani în Uniunea Europeană, calitatea infrastructurii este nesatisfăcătoare, ceea ce impune constrângeri asupra investiţiilor şi productivităţii în sectoare cum ar fi producţia, agricultura şi turismul. Sectorul privat, deşi este dinamic, este mic, cu acces limitat la finanţare, în special pentru IMM-uri şi microîntreprinderi. Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că, în ciuda creşterii accentuate, nivelul veniturilor medii nu a convers cu cel european, gradul de reducere a sărăciei a fost scăzut, iar clivajele sociale şi regionale sunt substanţiale şi din ce în ce mai mari. Peste 25% din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 5,50 dolari/zi, ceea ce constituie cea mai mare rată a sărăciei din UE.

„Instituţiile puternice şi eficiente sunt elementul cheie ce poate susţine creşterea României pe termen lung”, a spus Tatiana Proskuryakova, Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria. „Eradicarea sărăciei şi asigurarea unei prosperităţi sporite şi împărtăşite de către toţi românii va necesita investiţii mai numeroase şi mai inteligente în educaţie, într-un sistem de sănătate modern şi locuri de muncă mai bune. Cadrul de Parteneriat cu Ţara pentru perioada 2018-2023 va veni în sprijinul unor domenii de importanţă critică al căror obiectiv este acela de a ajuta România să valorifice enormul capital pe care îl are şi de a se asigura că nimeni nu este exclus“.

CPT cu România se va axa pe trei domenii principale, concentrându-se pe îmbunătăţirea capitalului uman, dezvoltarea sectorului privat şi competitivitate, precum şi pe rezistenţa în faţa şocurilor. Printre obiectivele specifice sunt: îmbunătăţirea tranziţiei către educaţia terţiară pentru categoriile sărace şi vulnerabile; îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate moderne; conectarea categoriilor sărace şi vulnerabile la locurile de muncă; consolidarea capacităţii de construire a infrastructurii de transport; îmbunătăţirea capacităţii de atragere a investiţiilor private la nivel regional şi local; accelerarea ritmului de dezvoltare a pieţei de capital şi accesul la finanţare; îmbunătăţirea gradului de pregătire naţională în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice.

"IFC va continua să sprijine sectorul privat din România prin investiţii şi prin mobilizarea altor finanţări, atât din surse naţionale, cât şi din surse internaţionale, pentru a încuraja creşterea economică şi crearea de locuri de muncă,” a declarat Thomas Lubeck, Director Regional al IFC pentru Europa Centrală şi de Sud-est. "IFC se va implica în noi proiecte pentru consolidarea sectorului financiar şi pentru dezvoltarea în continuare a pieţelor de capital în vederea diversificării opţiunilor de finanţare, precum şi pentru îmbunătăţirea accesului la capital pe termen lung, în special pentru IMM-uri şi microîntreprinderi. De asemenea, IFC va sprijini participarea sectorului privat la dezvoltarea infrastructurii din România şi va explora noi oportunităţi de investiţii în domeniul agroalimentar, al producţiei şi în industria serviciilor“.

Banca Mondială şi-a deschis biroul din România în anul 1991 şi a furnizat finanţare în valoare totală de peste 13,6 miliarde dolari SUA, reprezentând împrumuturi, garanţii şi granturi în toate sectoarele de activitate ale economiei româneşti.