Banca Mondială a aprobat un prim împrumut de 300 milioane euro pentru România

"Acest împrumut sprijină implementarea programului guvernamental de consolidare a modului în care sunt gestionate cheltuielile publice, de diminuare a impactului crizei asupra cetăţenilor săraci şi vulnerabili, precum şi de minimizare a riscurilor aferente crizei sectorului financiar naţional, prin abordarea vulnerabilităţilor existente şi potenţiale şi prin consolidarea procesului de reglementare şi consolidare, în vederea susţinerii pe termen lung a unui sector financiar mai rezistent, care să funcţioneze mai bine", a declarat, într-un comunicat, şeful Biroului Băncii Mondiale în România, Benoit Blarel.

Pe de altă parte, Swati Ghosh, şeful echipei care gestionează programul, consideră că abordarea agendei reformei structurale este foarte importantă, pentru că întărirea rezistenţei economiei la şocurile crizei va susţine mai bine România în demersul de reluare a unei creşteri susţinute pe termen mediu.

"Banca Mondială se află într-o postură foarte bună pentru a se implica în aceste domenii, pentru că-şi poate valorifica bogatele sale resurse de activitate analitică şi se bazează pe un dialog continuu asupra politicilor publice", a spus Ghosh.

Creditul care va fi acordat României va avea o scadenţă de 14 ani şi o perioadă de graţie de 13 ani şi jumătate.

La finele lunii iunie, Blarel a afirmat că împrumutul acordat României va fi orientat către trei zone, respectiv reforma sectorului public, segmentul financiar şi sectorul protecţiei sociale. De asemenea, el a precizat atunci că primul împrumut din banii de la BM va fi disponibil imediat după ratificarea de către Parlamentul României.

Împrumutul aprobat joi de Consiliul Directorilor al Băncii Mondiale face parte dintr-un program propus de împrumuturi pentru politici de dezvoltare, format dintre trei părţi, şi constituie cel mai important element al implicării propuse pentru Banca Mondială în România, după cum s-a discutat în cadrul strategiei Parteneriatului de Ţară pentru perioada 2009-2013.

Strategia identifică cele trei domenii-cheie în care Banca Mondială se va implica în România, şi anume: creştere economică şi competitivitate, reforma sectorului public, şi coeziunea socială şi spaţială.

Acest program de împrumuturi pentru politici de dezvoltare se concentrează pe managementul financiar public, pe sectoarele sociale, precum şi pe sectorul financiar, şi este aliniat integral la pilonii respectivi din strategia de ţară.

Reformele în domeniul managementului financiar public includ măsuri trans-sectoriale privitoare la Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM), precum şi măsurile iniţiale aferente reformelor salariale din sectorul public. Cadrul va asigura o alocare mai strategică a resurselor bugetare, precum şi un control mai strict al execuţiei bugetare.

Totodată, BM arată că reforma sectorului public va avea drept consecinţă constituirea unui sistem salarial public mai transparent şi mai motivant.

"În plus, operaţiunea propusă se concentrează pe reformele sectoriale în domeniul învăţământului şi sănătăţii, unde – din nou – măsurile încearcă să îmbunătăţească managementul fiscal, promovând servicii mai eficiente şi un acces mai echitabil", se precizează în comunicatul BM.

Măsurile de consolidare a protecţiei sociale se concentrează pe programele de asistenţă şi pensii, care atenuează impactul actualei crize financiare, precum şi problemele de natură economică, îmbunătăţind eficienţa şi viabilitatea acestor programe, pe viitor.

În sectorul financiar, măsurile de reformă sprijinite de BM se încadrează în planificarea situaţiilor neprevăzute şi a reformelor, pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi pentru supervizarea sectorului financiar, pentru consolidarea rezistenţei, funcţionalităţii şi stabilităţii sectorului respectiv.

Asistenţa financiară este acordată României prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), parte a Băncii Mondiale, şi include trei împrumuturi pentru politici de dezvoltare, în valoare totală de un miliard de euro, a căror destinaţie este finanţarea deficitului bugetar consolidat şi refinanţarea datoriei publice.

În perioada 1991-2008, Banca Mondială a finanţat un număr de 54 proiecte în România, însumând un angajament de aproximativ 5,5 miliarde dolari.

Creditele fac parte din acordul de finanţare externă de aproape 20 de miliarde de euro încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), BM şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Autorităţile române au convenit, în martie, cu Fondul Monetar Internaţional asupra unui acord stand-by, pe 24 de luni, de 12,95 miliarde euro. Acordul a fost aprobat de Consiliul Executiv al FMI de la Washington în 4 mai, iar prima parte a finanţării, de circa cinci miliarde euro, a fost disponibilă imediat şi a intrat în rezervele Băncii Naţionale a României.

Fondurile pe care România le va primi de la Comisia Europeană, respectiv 5 miliarde de euro, şi Banca Mondială (un miliard de euro) sunt administrate de Ministerul Finanţelor şi vor intra în trezoreria statului.

Prima tranşă din creditul de la CE, în valoare de 1,5 miliarde de euro, este estimată să ajungă la trezoreria statului până la finele lunii iulie, urmând ca cea de-a doua, de un miliard de euro, să fie disponibilă, în funcţie de îndeplinirea criteriilor, până la finele anului.