Bancherii şi politicienii cer la Davos Europei măsuri mai bune de protecţie împotriva crizei

Oficiali din state precum Hong Kong şi Canada au folosit ultima zi cu program întreg a Forumului ca să exercite presiuni asupra omologilor lor europeni pentru creşterea resurselor fondului de urgenţă al zonei euro, astfel încât să poată proteja Spania şi Italia. De asemenea, au cerut Greciei şi creditorilor privaţi să încheie un acord pentru reducerea datoriilor ţării.

Eşecul de a oferi soluţii proprii ar costa Europa orice şansă pentru un eventual sprijin extern şi ar submina încercarea Fondului Monetar Internaţional de a obţine resurse financiare mai mari, au afirmat oficiali prezenţi la Davos. Declaraţiile au temperat optimismul din primele zile ale reuniunii, când delegaţii şi-au exprimat speranţa că Europa a reuşit să calmeze pieţele financiare după doi ani de volatilitate.

"Nu am mai fost niciodată atât de speriat ca acum în privinţa situaţiei globale. Nimeni nu este imun. Este nevoie de măsuri decisive. Trebuie inspirată încredere", a spus Donald Tsang, director general al regiunii administrative speciale a Hong Kongului în cadrul republicii chineze, transmite Bloomberg.

Guvernatorul Băncii Canadei, Mark Carney, a estimat că actuala criză din Europa va avea un impact negativ de un punct procentual asupra creşterii economiei globale anul acesta, "iar asta într-o lume în care criza este controlată". Problemele Europei s-ar putea transmite pe canal comercial sau prin intermediul băncilor, a adăugat oficialul.

Profesorul de la Universitatea Yale Robert Shiller a întărit aceste îngrijorări, afirmând că zona euro va înregistra o contracţie mai mare decât estimarea de 0,5% a FMI. Nouriel Roubini, cofondator al firmei Roubini Global Economics, a avertizat că Grecia ar putea fi nevoită să iasă din zona euro în 12 luni.

Îngrijorarea la nivel global pune presiune asupra liderilor europeni să crească resursele fondului pentru statele cu probleme financiare, de la limita de 500 de miliarde de euro care intră în vigoare în iulie.

Chiar dacă există planuri pentru o reevaluare în martie, ministrul de Finanţe britanic, George Osborne, a indicat că liderii zonei euro ar putea fi nevoiţi să ia în calcul această variantă mai rapid.

Osborne a subliniat, de asemenea, necesitatea unui acord rapid în privinţa Greciei, la trei luni după ce creditorii privaţi au acceptat să reducă cu 50% datoriile statului elen.

"Faptul că suntem la începutul anului 2012 şi vorbim despre Grecia este un semn că problema nu a fost rezolvată", a spus el.

Un acord "credibil" este necesar chiar dacă înseamnă o participare mai mare a sectorului privat şi chir implicarea creditorilor instituţionali, a spus guvernatorul Băncii Canadei, Mark Carney. Vicepremierul turc Ali Babacan a declarat că Grecia nu trebuie lăsată să intre în faliment, întrucât "odată deschisă această direcţie", alte ţări ar putea urma.

Lideri politici din Japonia şi Marea Britanie au afirmat că, în timp ce ţările lor ar putea contribui suplimentar la FMI, o precondiţie este ca Europa să asigure mai multe fonduri.

"În lipsa unor măsuri ferme, ţările în dezvoltare, precum China, nu vor să pună la dispoziţie mai multţi bani", a spus ministrul japonez al Economiei, Motohisa Furukawa.

Pentru a proteja economia mondială de criza din zona euro, directorul general al FMI, Christine Lagarde, vrea creşterea capacităţii financiare a Fondului cu 500 de miliarde de dolari. Lagarde a susţinut cererea şi la Davos, afirmând că lumea "nu a fost niciodată atât de interconectată" şi că FMI a plătit întotdeauna, cu dobândă.

"Sunt aici cu gentuţa mea să strâng nişte bani", a spus ea.

Temerile exprimate în ultimele momente au redus din optimismul exprimat în primele zile ale Forumului, când delegaţii păreau încrezători în perspectiva Europei, iar pieşele financiare s-au stabilizat.