Băncile centrale au cumpărat anul trecut cel mai mult aur din 1967 încoace, potrivit WGC

Datele subliniază o schimbare de atitudine faţă de aur din anii 1990 şi 2000, când băncile centrale, în special cele din Europa de Vest care deţin o mulţime de lingouri, vindeau sute de tone pe an.

De la criza financiară din 2008-2009, băncile europene au încetat să mai vândă, iar un număr din ce în ce mai mare de economii emergente, precum Rusia, Turcia şi India, au cumpărat.

Băncile centrale apreciază aurul, deoarece se aşteaptă ca acesta să-şi menţină valoarea în perioadele turbulente şi, spre deosebire de monede şi obligaţiuni, nu se bazează pe niciun emitent sau guvern.

De asemenea, aurul le permite băncilor centrale să se diversifice şi să renunţe la active precum titlurile de stat americane şi dolarul.

Achiziţiile au scăzut în timpul pandemiei de coronavirus, dar s-au accelerat în a doua jumătate a anului 2022, băncile centrale achiziţionând 862 de tone între iulie şi decembrie, potrivit WGC.

Băncile, inclusiv cele din Turcia, China, Egipt şi Qatar, au declarat că au cumpărat aur anul trecut. Dar aproximativ două treimi din aurul cumpărat de băncile centrale anul trecut nu a fost raportat public, a precizat WGC.

Printre băncile care nu au publicat în mod regulat informaţii despre modificările în stocurile lor de aur se numără cele din China şi Rusia.

"Este puţin probabil ca achiziţiile băncilor centrale din 2023 să egaleze nivelurile din 2022", a declarat WGC.

Achiziţiile băncilor centrale au dus cererea totală de aur la nivel mondial anul trecut la 4.741 de tone, în creştere cu 18% faţă de 2021 şi cea mai mare pentru orice an din 2011.