Băncile din Elveţia fac disponibilizări masive: UBS dă afară 5.000 de angajaţi, iar Credit Suisse 1.000

Ziarul bTages-Anzeiger citează surse din cadrul UBS care susţin că detaliile programului de reduceri de costuri nu au fost încă puse la punct şi aprobate de Consiliul de Administraţie, însă vor fi anunţate odată cu rezultatele ăncii pe trimestrul al doilea, pe 26 iulie.

Aceeaşi publicaţie scria miercuri că UBS şi Credit Suisse pregătesc concedierea a mii de angajaţi, fără a da însă alte detalii.

Reprezentanţii UBS au refuzat să comenteze informaţiile, însă directorul diviziei de wealth management a băncii, Juerg Zeltner, a declarat săptămâna trecută că banca trebuie să-şi reducă costurile pentru a face faţă condiţiilor dure de piaţă. Totodată, preşedintele Kaspar Villiger a afirmat că tăierea cheltuielilor este inevitabilă.

În plus, ziarul Handelszeitung scrie joi că Credit Suisse este pe cale să renunţe la 1.000 de angajaţi pentru a economisi 800 milioane de franci, citând de asemenea o sursă din interiorul instituţiei de credit.

Şi Credit Suisse ar trebui să anunţe reducerile de cheltuieli odată cu rezultatele financiare, pe 28 iulie.

Un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să comenteze informaţiile.

Totodată, Handelszeiting notează că UBS vrea să economisească circa 90 milioane de franci pe an prin închiderea a 27 de sucursale din Zurich şi concentrarea operaţiunilor în cinci centre mari.

Cea mai mare bancă elveţiană a fost salvată în 2008 de guvern după pierderi uriaşe cauzate de activele "toxice" a căror valoare s-a prăbuşit la începutul crizei financiare globale.

UBS a redus numărul angajaţilor de la 78.000 la 64.000 încă din ajunul crizei financiare, însă a revenit anul trecut peste pragul de 65.000 de salariaţi.

Costurile cu personalul au crescut puternic la UBS după creşterea salariilor de bază pentru a atrage şi a păstra angajaţii de valoare în pofida bonusurilor scăzute raportat la cele acordate de concurenţi, plafonate de guvern în urma crizei.

Totodată, banca a derulat campanii agresive de angajări pe pieţele "de creştere" din Asia.

Trimestrul al doilea al acestui an a fost unul dificil pentru băncile de investiţii, ale căror profituri au fost afectate sever de criza datoriilor de stat din Europa.

Totodată, băncile elveţiene se confruntă cu dificultăţi cauzate de aprecierea francului elveţian la maxime record faţă de dolar şi euro, umflând costurile pe plan local.