Băncile din România, Ungaria şi Bulgaria sunt cele mai vulnerabile din regiune la o nouă criză

"Băncile nu o duc prea bine, mai ales din punct de vedere al calităţii activelor, în România, într-o oarecare măsură în Ungaria şi mai puţin în Bulgaria. Sistemele bancare din România, Ungaria şi Bulgaria par, de asemenea, a avea o situaţie mai slabă din cauza dezechilibrelor macroeconomice", a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, Michael Steinbarth, director la Fitch Londra.

În perioada crizei, băncile din Europa de Est, inclusiv diviziile UniCredit, cele ale Erste Group şi Societe Generale, au refinanţat cu dificultate datoriile, inclusiv cele contractate pentru împrumuturi ipotecare în valută şi credite de consum. Băncile din România şi Bulgaria sunt ameninţate şi de riscul unei extinderi a crizei datoriilor din Grecia, în timp ce în Ungaria taxa suplimentară instituită asupra sectorului diminuează profiturile.

Chiar dacă Europa de Est îşi revine din cea mai gravă criză a ultimilor 20 de ani, politicile de austeritate ale guvernelor limitează creşterea economică, în contextul în care Uniunea Europeană vrea să împiedice o escaladare a crizei datoriilor.

În România, eforturile de reducere a datoriilor în următorii ani vor limita avansul economic, a afirmat Steinbarth. Guvernul trebuie să scadă deficitul bugetar de la 7,2% anul trecut la 6,8% anul acesta, parte a acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional.

Premierul ungar Viktor Orban s-a angajat să reducă anul următor deficitul bugetar sub limita de 3%, acceptată în Uniunea Europeană. Totodată, Bulgaria trebuie să coboare deficitul bugetar de la 4,8% anul acesta sub 3% anul viitor.

"Guvernele au luat măsuri de a diminua riscurile economice, însă trebuie făcut mai mult", a adăugat Steinbarth.

Taxa pe bănci din Ungaria, de 0,5% din active, este cea mai mare din Europa şi va împiedica recuperarea, "deoarece băncile vor încerca, cel mai probabil, să transfere costurile către clienţi", consideră analistul Fitch.

Fitch are perspectivă negativă pentru 15 din cele 44 de bănci din regiune, indicând posibile revizuiri negative ale ratingurilor.

"Factorii care contribuie includ efectul dezvoltării accelerate a pieţei creditelor în ultimii ani, împrumuturile în valută şi o anumită dependenţă de finanţare de la băncile mamă, inclusiv grupurile din Grecia în cazurile României şi Bulgariei", a spus Steinbarth.

Criza datoriilor din Grecia a crescut costurile de finanţare pentru băncile elene. Instituţii financiare din Grecia controlează aproape o treime din sistemul bancar din Bulgaria şi 12% din cel din România.

Creditele neperformante reprezentau 12,6% din totalul portofoliilor de împrumuturi în Bulgaria la finele lunii iunie şi 7,5% în Ungaria în aceeaşi lună. În România creditele cu restanţe mai mari de 90 de zile aveau o pondere de 11,3% în totalul împrumuturilor în august, potrivit datelor băncii centrale.

"Ponderea împrumuturilor neperformante va rămâne, probabil, ridicată în 2010, iar reevaluări în scădere ale activelor vor avea loc şi anul următor, însă de amploare mai redusă", a declarat Steinbarth.

Există lecţii care trebuie învăţate din criză, cum ar fi necesitatea de a reduce creditarea în valută, a adăugat el.

"Avansul rapid al creditării nu se va repeta, cel mai probabil, pe termen scurt, iar împrumuturile în valută sunt o problemă care necesită atenţie", consideră analistul.

În Ungaria, România şi Bulgaria, împrumuturile în euro şi franci elveţieni, populare în perioada de boom economic pentru evitarea dobânzilor mari, reprezintă circa două treimi din portofoliile de credite.

Riscurile au determinat unele instituţii financiare să se retragă de pe piaţă, dar jucătorii strategici sunt angajaţi să rămână.

"Băncile austriece, UniCredit şi altele sunt jucători strategici în regiune şi sunt angajate să rămână. Pe termen mediu, Europa Centrală şi de Est are perspective mai bune de creştere decât majoritatea pieţelor dezvoltate din Europa", a afirmat Steinbarth.

Printre băncile ocidentale care renunţă la Europa de Est se numără Allied Irish Banks, care vinde opraţiunile din Polonia, şi Hypo Alpe din Austria, naţionalizată anul trecut, care cedează activele din toată regiunea. În plus, banca regională germană BayernLB, care a primit ajutoare de stat de circa zece miliarde de euro, şi-ar putea vinde participaţia de 89,8% la banca ungară MKB, prezentă şi în România.