Băncile elene se îndreaptă spre naţionalizare, după pierderi din restructurarea datoriei statului

Principalele partide politice, creditorii internaţionali şi marii bancheri vor o recapitalizare a sectorului bancar cu fonduri de stat şi private pentru a minimaliza influenţa statului în funcţionarea acestora.

"Totuşi, pierderile masive, înregistrate anul trecut ca urmare a implicării sectorului privat (în restructurarea datoriei statului, n.r.), şi impactul recesiunii, evident în deteriorarea trendurilor privind calitatea activelor, sugerează că toate cele patru mari bănci din Grecia, sau cel puţin trei dintre acestea, se vor confrunta probabil cu naţionalizarea în următoarele luni şi trimestre", potrivit unei analize a publicaţiei elene Kathimerini.

Cele mai mari patru instituţii de credit din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank, au raportat rezultate extrem de slabe pentru anul trecut, cu pierderi totale de peste 28 miliarde de euro. Cea mai mare parte a pierderilor, 23 de miliarde de euro, au rezultat din participarea băncilor la programul de ştergere a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen către creditorii privaţi.

Lovitura a fost suficient de puternică pentru a lăsa cele mai multe bănci cu capital propriu negativ. Potrivit bancherilor, instituţiilor de credit cu nivel negativ al capitalului nu le-ar fi fost permis să opereze dacă Fondul Elen de Stabilitate Financiară nu ar fi oferit asigurări că va furniza până la 18 de miliarde de euro în total pentru viitoarele majorări de capital. Băncile considerate viabile de către Banca Greciei vor trebui să se recapitalizeze până la începutul toamnei, cu un nivel minim al ratei de adecvare a capitalului de 9%.

Al doilea pachet de sprijin financiar pentru Grecia prevede 50 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor şi stabilizarea sistemului financiar. Fondul elen pentru bănci avea lichidităţi de 1,5 miliarde de euro şi a primit recent 25 de miliarde de euro de la fondul de urgenţă al zonei euro. A doua tranşă, de 23,5 miliarde de euro, va fi transferată în iunie.

Toţi liderii politici şi participanţii din piaţa financiară sunt de acord că este imperativă consolidarea sectorului bancar, pentru asigurarea creditării sectorului privat şi stabilizarea economiei, astfel că este oarecum ironic că autorităţile nu au finalizat planul pentru recapitalizarea sectorului bancar până la 20 aprilie, termenul până la care băncile au fost nevoite să raporteze rezultate financiare. Surprinzător, Ministerul de Finanţe a extins termenul din nou, până la sfârşitul lunii mai, de data aceasta doar pentru cele două bănci de stat, ATEbank şi Hellenic Postbank, care par a se îndrepta spre restructurare.

Motivele politice şi lipsa expertizei tehnice se află în spatele eşecului autorităţilor de a prezenta pe 20 aprilie planul de recapitalizare şi deciziile pentru ATEbank şi Hellenic Postbank, scrie Kathimerini.

Analiştii notează că propunerile vizând acordarea de condiţii preferenţiale capiatlului privat pentru a participa la recapitalizare ignoră regulile UE în privinţa concurenţei şi ajutoarelor de stat.

Unii specialişti afirmă chiar că autorităţile au subestimat necesarul de fonduri pentru recapitalizare şi restructurare în cadrul primei tranşe, însă această informaţie nu a putut fi confirmată din surse oficiale.

Motivul politic este evident în privinţa ATEbank şi Hellenic Postbank, întrucât ambele instituţii de credit controlate de stat vor fi nevoite să concedieze mii de angajaţi după restructurare. Aceasta nu ar fi fost în avantajul principalelor două partide politice, care susţin coaliţia guvernamentală, înaintea alegerilor din 6 mai.

În orice caz, se poate spune că spectrul naţionalizării planează mai ameninţător ca oricând asupra tuturor, sau măcar celor mai multe bănci elene, potivit publicaţiei. Situaţia este şi mai gravă dacă sunt luate în calcul necesarul suplimentar de capital rezultat din evaluarea portofoliilor, dar şi alte riscuri.

Este uşor de înţeles de ce este greu pentru investitorii privaţi să participe la astfel de strângeri de capital. Investirea de fonduri noi, în valoare, de exemplu, de opt miliarde de euro într-o bancă cu un capital propriu negativ de patru miliarde de euro ar însemna pierderea a jumătate din bani.

Pentru a-şi risca astfel banii, un investitor trebuie să aibă foarte mare încredere în capacitatea conducerii de a restructura rapid banca, dar şi în perspectivele economiei elene. Evident, este mai uşoară o decizie de a investi într-o instituţie de creit cu un capital propriu pozitiv, dar şi în această situaţie perspectivele economiei Greciei contează foarte mult.

Băncile contează pe vânzări de active şi alte iniţiative pentru a obţine câteva miliarde de euro, însă analiştii pun sub semnul întrebării atragerea fondurilor aşteptate în următoarele luni şi trimestre, din diferite motive.

Instituţiile de credit vor avea o sarcină dificilă în atragerea investitorilor privaţi în procesul de recapitalizare.

"După raportarea rezultatelor financiare pentru anul trecut, evitarea baţionalizării este echivalentă cu o misiune imposibilă pentru unele bănci elene", scrie cotidianul elen.

În România sunt prezente mai multe bănci din Grecia, National Bank of Greece prin Banca Românească şi EFG Eurobank prin Bancpost, iar Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATEbank sub brand propriu.