Băncile elveţiene, tot mai dependente de clienţii bogaţi din Orientul Mijlociu

Bancherii din Geneva mizează pe tensiunile din Orientul Mijlociu pentru a atrage clienţi bogaţi din regiune care caută siguranţă, stabilitate politică şi bănci discrete, potrivit unei analize Bloomberg.

Urmărește
218 afișări
Imaginea articolului Băncile elveţiene, tot mai dependente de clienţii bogaţi din Orientul Mijlociu

Băncile elveţiene, tot mai dependente de clienţii bogaţi din Orientul Mijlociu (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

În contextul retragerilor masive şi continue efectuate în ultimii ani de clienţii din Vest, după ce autorităţile din ţări ca Statele Unite sau Germania au început un veritabil război împotriva evaziunii fiscale, activele clienţilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord administrate de bănci elveţiene au crescut cu 14% numai anul trecut, la 560 miliarde franci elveţieni (peste 460 miliarde euro).

Geneva a devenit cel mai mare centru financiar offshore pentru bogaţii din Orientul Mijlociu după ce regele Fahd al Arabiei Saudite a construit în oraş un palat, reşedinţă de vară, în urmă cu 35 de ani.

Lombard Odier, cea mai veche bancă privată din Geneva, vrea să-şi dubleze activele în administrare de la clienţi din Orientul Mijlociu la 10-15 miliarde franci elveţieni în următorii cinci ani, a declarat un reprezentant al instituţiei financiare, scrie Bloomberg.

"Vin bani noi din Orientul Mijlociu. Primăvara Arabă a creat o oarecare instabilitate în marile state arabe, care apelează fără probleme la Elveţia, la fel cum au făcut-o în ultimii 50 de ani", spune Bernard Droux, managing partner la Lombard Odier.

Băncile elveţiene devin tot mai dependente de Orientul Mijlociu, pe măsură ce clienţii din Vest îşi retrag activele, însă o analiză a Boston Consulting Group relevă că Elveţia va întâmpina o concurenţă din ce în ce mai dură în privinţa atragerii banilor arabi.

Prezenţa tot mai vizibilă a locuitorilor de origine arabă pe străzile Genevei anunţă transformarea oraşului în refugiu pentru cei sătui de verile toride din Golful Persic. Elveţianul de origine libaneză Nabil Jean Sab, şeful băncii de administrare a averilor Compagnie Privee de Conseils et d'Investissements, spune că exponenţii elitelor din Orientul Mijlociu sunt atraşi la Geneva de siguranţă, stabilitate politică şi bănci discrete.

"Când începem să auzim muzică arabă pe străzile Genevei, ştim că vom primi solicitări urgente să acceptăm noi clienţi. Brandul elveţian este deja bine cunoscut", spune Sab.

Cea mai mare parte din activele provenite în Elveţia din Orientul Mijlociu se găseşte la Geneva.

"În timp ce cele mai importante familii din Golf tind să apeleze, pentru servicii bancare comerciale, la băncile din regiune, averile private sunt ţinute de preferinţă separat, în bănci offshore. Îşi educă copiii la şcolile din Geneva şi apreciază siguranţa şi discreţia", spune Heiner Weber, şeful unei sucursale din Geneva a Falcon Private Bank, instituţie controlată de Aabar Investments, companie a guvernului din Abu Dhabi.

Boston Consulting Group estimează averea privată din Orientul Mijlociu la 4.500 miliarde de dolari

Experţii anticipează însă că clienţii bogaţi din regiunea Golfului vor apela, cu timpul, tot mai puţin la bănci elveţiene, pe fondul competiţiei serioase din Singapore şi Hong Kong.

Centrele financiare rivale încearcă să profite de decizia guvernului elveţian de a îngheţa activele foştilor lideri din Tunisia, Egipt şi Libia, ale căror regimuri au fost răsturnate anul trecut de revolte populare.

Între timp, traficul aerian de pasageri între Geneva şi regiuena Orientul Mijlociu - Africa de Nord a crescut anul trecut cu 14%, la peste un milion de călători, după ce linia aeriană Emirates a deschis o nouă rută din Dubai.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici