Băncile europene din România ar putea vinde active de 2,2 mld. euro pentru a-şi consolida capitalul

Activele bancare de 3 miliarde de euro reprezintă însă doar 0,5% din PIB al Turciei, potrivit analizei Nomura, citată de blogul Financial Times.

Pe poziţia a doua, la egalitate cu România se situează Polonia, tot cu 2,2 miliarde de euro, reprezentând însă 0,6% din PIB. În Bulgaria, valoarea activelor despre care analiştii Nomura cred că ar putea fi vândute atinge 1,4 miliarde de euro, însă ponderea în PIB, de 3,5%, este cea mai ridicată din rândul a 14 state din Europa Centrală şi de Est.

România, la fel ca alte opt ţări, între care Bulgaria sau Ungaria, prezintă riscul unor vânzări rapide, sub presiune, în care cumpărătorul este avantajat faţă de vânzător, consideră Nomura.

Totodată, analiştii Nomura se aşteaptă ca autorităţile de reglementare române să răspundă la o astfel de situaţie prin măsuri de control al capitalului şi majorări de dobândă.

În România, Bulgaria, Lituania şi Letonia profitabilitatea băncilor străine este scăzută, în timp ce în Ungaria acestea se află pe pierdere. Totuşi, băncile prezente în Lituania ar putea vinde active de mai puţin de 100 de milioane de euro, la fel ca cele din Letonia.

"Vedem vânzarea de active ca având un efect destul de redus asupra Turciei, Rusiei şi Poloniei, luând în considerare valoarea activelor care ar putea fi vândute şi dinamica mai favorabilă a pieţei bancare interne. Observăm, însă, un efect mai îngrijorător în statele emergente din Europa de Sud-Est, mai ales Bulgaria, Serbia şi România, precum şi Ungaria, atât din cauza valorii activelor, cât şi a presiunii asupra dinamicii pieţei", scrie Peter Attard Montalto, analist la Nomura.

În total, în Europa Centrală şi de Est, băncile europene ar putea vinde active de circa 13 miliarde de euro pentru a respecta pragul minim de 9% pentru rata adecvării capitalului, impus de Autoritatea Bancară Europeană. Suma este, însă, infimă comparativ cu activele de 1.200 de miliarde de euro la care băncile europene ar trebui să renunţe pentru a atinge pragul de capital numai prin vânzare de active.

Guvernele pot răspunde la astfel de situaţii fie cooperând printr-o repetare a Iniţiativei de la Viena, lansată în 2009, sau prin "măsuri interne precum controlul capitalului, folosirea rezervelor şi eventual naţionalizare pentru a se proteja împotriva efectelor asupra Europei Emergente".

Inevitabil, ţările care au deja dificultăţi se află în cel mai mare pericol de a lovite, notează Financial Times, şi vor avea probleme mai mari decât celelalte state în a-şi asigura surse alternative de finanţare. De exemplu, o bancă din zona euro care ar vinde active pe piaţa dinamică din Polonia nu vor avea probleme în a găsi cumpărători, având în vedere interesul instituţiilor de credit din Rusia.

În Ungaria, însă, unde bancherii sunt furioşi din cauza intervenţiei guvernului pe piaţa ipotecară, iar potenţialii "investitori sunt la fel de rari precum rândunele într-o iarnă geroasă la Budapesta", scrie Financial Times. Banco Popolare din Italia nu a găsit încă un cumpărătopr pentru operaţiunile din Ungaria, pe care le-a scos la vânzare în ianuarie.

Cel mai bun rezultat ar putea fi o reducere ordonată a creditării, situaţie în care UE şi FMI ar interveni pentru a susţine cele mai vulnerabile ţări, la fel ca în 2008-2009.

Scenariul cel mai grav ar fi abandonarea Europei Centrale şi de Est de către mai multe bănci, sub presiunea amplificării crizei din zona euro care s-ar extinde de la Grecia la Italia şi Spania.

Expunerea băncilor europene pe România a crescut la 117,7 miliarde de dolari la jumătatea acestui an, de la 96,4 miliarde de dolari în iunie anul trecut şi 108,8 miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.

În primele primele şase luni din acest an creşterea a fost de peste 8%, iar raportată la nivelul din iunie 2010 de 22%. Băncile străine aveau o expunere totală pe România de 123 miliarde de dolari în iunie.