„Unele fluctuaţii sunt inevitabile în operaţiunile curente ale băncilor (…) Am discutat în octombrie şi după acel moment am văzut creşteri în expunerile băncilor care se aflau sub nivelul convenit în martie„, a adăugat Franks.
Şeful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by a evitat un răspuns direct la propunerile executivilor băncilor mamă care solicită o mai mare flexibilitate în mişcarea capitalurilor între subsidiarele din regiune, printr-o colaborare mai strânsă între autorităţile de supraveghere.
El a amintit doar că Fondul a avut atât întâlniri regionale, cât şi care vizau sistemul bancar dintr-o ţară sau băncile-mamă dintr-un anumit stat.
Oficialul FMI a ţinut să menţioneze că angajamentul băncilor mamă faţă de România este benefic pentru economia locală.
Franks a mai reluat ideea că sectorul creditului privat va înregistra o creştere pozitivă în acest an, explicând că odată cu revenirea economiei va scădea şi presiunea asupra sistemului bancar.
După încheierea acordului de finanţare internaţională cu România, FMI şi Comisia Europeană au obţinut acordul scris al primelor nouă bănci străine în funcţie de activele deţinute în România să-şi menţină expunerile la nivelul înregistrat în martie 2009.
Ulterior, grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august anul trecut, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.
Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.