Băncile vor dobânzi şi avansuri mai mari la Prima Casă dacă scade la jumătate garanţia statului

"Trebuie ca în următoarea săptămână să se discute cu BNR ce sistem de provizionare va fi acceptat în cazul reducerii la jumătate a garanţiei statului şi cum va fi înregistrată ipoteca, precum şi avansul minim acceptat, pentru că banca centrală a aprobat norme de prudenţialitate pentru fiecare bancă în parte. BNR a făcut oricum derogare de la norme în programul Prima Casă, dar creditul era acoperit 100% de garanţia statului. Acum s-ar putea să nu mai fie de acord cu un avans minim de numai 5%", au declarat pentru MEDIAFAX surse bancare.

Băncile au ridicat problema modului de tratare a garanţiei ipotecare constituite de clienţi, care va fi scriptic împărţită între instituţiile de credit şi stat, dar executarea va funcţiona, cel mai probabil, pe principiul creanţei bugetare, întrucât procedurile sunt mult mai rapide. În cazul băncilor, executarea unor garanţii se poate prelungi pe perioade chiar mai lungi de doi ani.

Un alt aspect tehnic care va trebui negociat priveşte comisioanele deja achitate de către bănci la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) pentru garanţii reprezentând 100% din valoarea creditelor acordate în cadrul programului. În opinia bancherilor, pentru noile credite ce vor fi acordate pe baza diminuării garanţiei deja contractate ar urma să se plătească doar un comision modic, care să acopere costurile de procesare a documentelor.

"Pentru toate problemele ridicate, Guvernul a propus un termen de soluţionare de o săptămână, destul de greu de realizat. În primul rând, vor fi discuţii mai complexe la nivelul BNR. Va trebui să vedem dacă în noile condiţii banca centrală va accepta aceleaşi derogări de la norme", au adăugat sursele citate.

Majoritatea băncilor au cerut şi posibilitatea de a majora dobânda în cazul unei garanţii diminuate cu 50%, întrucât riscurile asumate sunt semnificativ mai ridicate.

Pe de altă parte, mai multe instituţii de credit au lansat în ultima perioade oferte de creditare în condiţii de preţ similare celor practicate în cadrul programului Prima Casă.

Posibilitatea împărţirii în mod egal a riscului de garantare a creditelor acordate pentru cumpărarea unei locuinţe a fost analizată, marţi, de şeful Guvernului cu reprezentanţii băncilor, la sediul Ministerului Finanţelor, urmând ca discuţiile tehnice să fie finalizate în decurs de o săptămână.

Premierul a argumentat că împărţirea riscului va conduce la dublararea atât a valorii creditelor, în prezent de 1,5 miliarde euro, cât şi a numărului de beneficiari.

Boc a precizat că preluarea de către bănci a unei părţi din riscul aferent acestor garanţii este opţională, iar contractele de creditare vor fi modificate doar între bănci şi Fondul de Garantare, fără a afecta clienţii şi fără a fi schimbate condiţiile legate de dobânzi

Propunerile venite din partea băncilor în timpul discuţiilor au vizat şi majorarea plafonului de garantare pentru un credit, stabilit în prezent la 60.000 de euro, precum şi posibilitatea finanţării clienţilor care au achiziţionat deja un apartament, dar vor să se mute într-o locuinţă de clasă superioară.

Guvernul a decis, în ianuarie, ca programul Prima Casă să continue şi în acest an, cu acelaşi nivel al cuantumului garanţiei de stat, în limita unui plafon total de garanţii de 200 milioane euro, care ar putea fi suplimentat în luna iulie pentru a doua parte a anului. Acest plafon a fost deja epuizat în proporţie de 50%.

Plafonul garanţiilor care pot fi emise în 2011, de 200 milioane euro, reprezintă diferenţa neutilizată la finele anului 2010 din plafonul de 1,7 miliarde euro alocat programului "Prima Casă" în anii 2009-2010.

Consiliul Investitorilor Străini, din care fac parte mai multe bănci participante la programul Prima Casă, a propus în toamna anului trecut modificarea programului guvernamental astfel încât garanţia de stat să acopere numai 50% din suma împrumutului şi majorarea volumului facilităţii.

Preşedintele BCR, Dominic Bruynseels, membru al CIS, a declarat în luna octombrie 2010 că BCR discută cu Guvernul despre un program "Prima Casă 3" şi a propus ca garanţiile date de stat în schemele Prima Casă să fie de 50% din valoarea creditului.

FNGCIMM a acordat în acest an un plafon de 200 de milioane de lei pentru acordarea de credite în cadrul "Prima Casă 3", împărţit în proporţie de 80% între cinci bănci, respectiv BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Românească şi Alpha Bank.

Cele mai mari două bănci din România, BCR şi BRD, au utilizat împreună în primele două etape ale programului guvernamental mai mult de jumătate din totalul garanţiilor, respectiv 525 milioane de euro şi 320 de milioane de euro. Pentru 2011, FNGCIMM a alocat BCR şi BRD plafoane de garanţii în valoare de 64 milioane de euro şi, respectiv, 34 milioane de euro.

Totodată, Alpha Bank a acordat în primele două faze ale programului guvernamental credite de 148 de milioane de euro şi are alocat pentru 2011 un plafon de 18 milioane de euro. Şi Banca Românească a dat în ultimii doi ani credite Prima Casă care depăşesc în total pragul de 100 de milioane de euro, iar pentru acest an dispune de încă 21 milioane de euro.

Raiffeisen a acordat în 2009 şi 2010 credite Prima Casă în sumă de 90 de milioane de euro şi are alocat pentru 2011 un plafon de 25 milioane de euro.

Alte bănci din cadrul programului au dat credite de valori mai mici. De exemplu, Millennium Bank România a acordat în 2009 şi 2010 credite Prima Casă în sumă de 44,2 milioane de euro, iar Bancpost în valoare de 23,4 milioane de euro.

Prin a doua etapă a programului "Prima Casă", lansată la începutul anului trecut, statul a garantat creditele pentru cumpărarea unei locuinţe în limita a 60.000 euro, pentru imobile vechi ori deja începute, şi 70.000 euro, pentru locuinţe cu lucrări încă neîncepute, iar cumpărătorii organizaţi în asociaţii au beneficiat de o garanţie de câte 75.000 euro, tot pentru case noi.

Creditele prin "Prima Casă" au o rată a dobânzii EURIBOR (rata solicitată între principalele bănci din zona euro la depozitele pe piaţa interbancară) la trei luni plus o marjă fixă de maxim 4% pe an, la credite în euro, respectiv ROBOR (rata dobânzii la împrumuturi pe piaţa interbancară românească) la 3 luni plus maxim 2,5 puncte procentuale. Marja include şi nivelul total al comisioanelor percepute de finanţator.