Băsescu: Acesta e momentul pentru industriile fără piaţă în România să iasă din teritoriul naţional

"Aş vrea să fie şi un semnal pentru industria românească legat de faptul că sunt soluţii pentru consolidarea acelor industrii care nu-şi găsesc neapărat o piaţă în România, o piaţă suficientă în raport cu capacitatea lor şi că momentul în care să ieşim din teritoriul naţional este acesta, legat de America Latină. Acesta este momentul. Ţările punte sunt uşor de identificat şi Peru este una din aceste ţări", a spus Băsescu.

El a dat ca exemplu în acest sens industria de material rulant, cu fabrica de vagoane Astra de la Arad, care ar putea să deschidă, în cooperare cu firme din Peru, o linie de asamblare a componentelor produse în România.

"Pentru că avem industrii care au nevoie de expansiune. N-o să vă vorbesc de toate aceste zone, dar câteva, pentru înţelegere, să nu fie considerată o exagerare afirmaţia că avem industrii care au nevoie de expansiune în alte spaţii. Spre exemplu, industria de material rulant din România. Producem vagoane performante, după ce s-a trecut pe boghiurile Y-32, vagoane performante şi de călători şi de marfă, avem fabrică de boghiuri la Balş, dar nu reuşim să vindem vagoane decât pe ici, pe colo, la Calea Ferată Română. Cei care aţi văzut uzinele din Arad am convingerea că sunteţi impresionaţi de potenţialul care există acolo sau fabrica de vagoane de marfă de la Caracal. Este un potenţial excepţional, dar nu avem o piaţă, din două motive: în Europa, foarte mulţi furnizori de vagoane concurează în această industrie şi, doi, exportul de vagoane, spre exemplu, în America Latină", a argumentat Băsescu.

El a arătat că soluţia de deschidere de linii de asamblare de componente în America Latină este indicată şi de faptul că vagoanele finite sunt greu de transportat pe mare.

"Imaginaţi-vă o navă care încarcă vagoane de cale ferată. Acest tip de marfă, vagoanele de cale ferată, ocupă foarte mult spaţiu, sunt extrem de costisitor să fie ancorate, pentru că ai de trecut Atlanticul, trebuie să le fixezi foarte bine şi rezultă un cost de transport foarte mare, care scoate, practic, din competiţie industria românească. Care este soluţia? Soluţia corectă sunt companii mixte româno-peruane, linii de asamblare în Peru, cu contribuţia locală, atât cât este ea. Poate pot pune la dispozitie tablă, poate geamuri, dar componentele, motoarele electrice, boghiurile, sistemele de frânare, toate s-ar produce în România, în vederea asamblării acolo. Asta înseamnă locuri de muncă aici şi export de produs finit în America Latină", a spus Băsescu.

El a arătat că această expansiune a companiilor româneşti spre zone ca America de Sud nu se poate face fără susţinerea EximBank, dar şi cea politică.

"Deci, cred că marile companii româneşti, susţinute de EximBank, repet, fără susţinerea EximBank, această expansiune nu se poate produce, dar acordul pe care l-au semnat cu Banca Naţională din Peru îmi arată că EximBank este pregătit pentru astfel de susţineri. (...) Deci parte din industriile din România, pentru a creşte şi a se menţine, trebuie să treacă la o expansiune susţinută de stat", a arătat Băsescu.

El a adăugat că a convenit cu preşedintele peruan încheierea unui parteneriat strategic la care vor lucra ministerele de externe din cele două ţări. Băsescu a arătat că economia din Peru este complementară cu cea a României, având nevoie de transfer de tehnologie industrială din ţara noastră, dar şi pentru că de la 1 martie va intra în vigoare Acordul de liber schimb încheiat de Lima cu UE.

Peru a încheiat în iunie 2012, alături de Columbia, un Tratat de Liber Schimb cu UE, ratificat în decembrie de Parlamentul European şi legislativul de la Lima. România a semnat Tratatul la 31 mai 2012, urmând a fi ratificat de către Parlament.

Peru, ca şi celelalte ţări din America Latină, trece printr-o perioadă de boom economic. Ţara are o populaţie de 30 de milioane de locuitori, a avut un PIB de 177 miliarde dolari SUA în 2011, având o creştere economică de 6,8% în acelaşi an, pentru 2012 fiind estimată de asemenea la peste 6%.

Principala provocare social-economică a acestei ţări o reprezintă reducerea sărăciei populaţiei. Dacă în 2004 se estima că aproape 50% din populaţie era sub pragul sărăciei, în 2012 procentul scăzuse la circa 30%.

Vizita oficială efectuată la Lima luni şi marţi de preşedintele Băsescu este prima a unui şef de stat român în această ţară după 40 de ani.

Schimburile comerciale bilaterale s-au ridicat în 2011 şi 2012 (primele 11 luni) la circa 5,6 milioane de dolari, faţă de un nivel de aproape 30 milioane dolari atins în 2008.