Băsescu: Acordul interguvernamental este deschis oricărui stat membru. Ţările cu acord cu FMI nu trebuie să participe la facilitatea pentru Fond, deşi puteam

Declaraţiile preşedintelui:

• Nicio ţară, cât timp este în deificit, nu-şi reduce dependenţa de împrumuturi. Ţinta este un semnal că statele au înţeles că nu mai pot asigura prosperitatea cetăţenilor din bani împrumutaţi. Va veni o vreme dificilă pentru că banii împrumutaţi trebuie daţi înapoi. România n-are o datorie mare, dar nici nu e mică. Avem o mare parte din datorie pe termen scurt. Trebuie să rotim continuu banii ca să plătim datoriile. Avem o şansă uriaşă, datorită realităţilor în care trăim, să recuperăm mai repede decalajele.

  ULTIMELE ȘTIRI

  • LIVE UPDATE. Alegeri în SUA. Americanii își votează astăzi noul Președinte. Kamala Harris și Donald Trump duc o luptă strânsă pentru Casa Albă și Congres

  • Netanyahu plănuieşte să-i concedieze şi pe şefii IDF şi Shin Bet - surse

  • Noul ministru al Apărării din Israel are origini româneşti. Cine este Israel Katz

  • Protestatarii încep să se adune la Ierusalim şi Tel Aviv după ce Gallant a fost demis

  ---

  Vezi mai multe articole din categoria economic

• O să încerc să organizez o întâlnire cu partidele, să le prezint ce ar urma. Partidele ar putea spune că nu vor acest acord de guvernanţă fiscală. România va merge în acest acord interguvernamental. Ne este uşor să întrăm în acest program, spre deosebire de alte state care nu au făcut exerciţiul reducerii cheltuielilor bugetare. România a înţeles înaintea multor state criza datoriilor suverane şi a reacţionat înainte.

• Chiar dacă Olanda îşi menţine poziţia referitoare la Schengen, toate intervenţiile au fost împotriva poziţiei ei. Inclusiv preşedintele Comisiei a spus că singura care nu respectă tratatul este Olanda. Este un abuz al Olandei. România are Albiţa, Olanda are Rotterdam. Nu Albiţa este poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului, a drogurilor de contrabandă, şi nu România, din neputinţă a legalizat prostituţia şi consumul de droguri, România încă luptă cu ele.

• România n-ar fi incapabilă să participe, pentru că sunt diverse moduri de a participa la Fond. Nu vreau să gândiţi că România este incapabilă să participe la un efort comun. Am putea să fim solidari dacă este nevoie, cu condiţia să se aibă în vedere că nu avem un buget excedentar care să ne permită să facem cadouri.

• Mecanismul european de stabilitate, care a fost creat provizoriu, va funcţiona în paralel cu facilitatea până în 2013.

• Toate statele trebuie să aibă pregătite mecanisme de corecţie a deficitelor. În momentul în care statul membru al acordului constată că riscă să iasă din deficitul structural de 0,5% sau să intre în zona de deficit excesiv trebuie să aibă un program dinainte stabilit de reducere a deficitului.

• Statele membre se obligă să transmită Comisiei Europene proiectul de împrumuturi pentru anul următor, pentru a se face analiza dacă ţara are capcitatea de a rămâne în parametrii bugetari conveniţi. Statele membre care se află în procedură de deficit excesiv trebuie să trimită programele de ajustare structurală care să ducă la revenirea în parametrii de deficit la care statul s-a angajat. S-a stabilit automatism pentru sancţiuni pentru statele care realizează deficit de peste 3%.

• Statele din zona euro şi cele care aderă la acest acord sunt obligate să includă în legislaţia naţională a angajamentului pentru un buget naţional echilibrat şi în surplus, ceea ce înseamnă că deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB. Dacă România trebuie să plătească la pilonul de pensii private 1% din PIB, acest procent este o plată temporară care nu se ia în consideraţie în deficitul structural. Marea problemă este că acestea trebuie introduse în Constituţia statelor membre cât mai repede. România nu are un act normativ echivalent cu Constituţia.

• În situaţia în care Marea Britanie îşi modifică poziţia nu se abandonează ideea modificării tratatului. Actul de bază este acordul interguvernamental. Cert este că lucrurile se vor derula cu viteză foarte mare. Există six-pack-ul care vizează guvernanţa economică, dar acest acord introduce câteva elemente care nu sunt cuprinse nici în pachetul de şase reglementări nici în pactul Euro-plus.

• România şi-a manifestat intenţia de a fi parte a acestui proces. Până la sfârşitul acestei luni experţii din statele membre euro şi non-euro trebuie să producă un acord, care va trebui semnat până cel târziu la sfârşitul lunii martie de toate statele care vor să intre în acest acord. Încă şase state ne-membre ale zonei euro şi-au manifestat intenţia de a participa la acord. Probabil se va ajunge la un moment dat la 26 de state.

• România are derogare de la introducerea monedei euro până la îndeplinirea parametrilor.

• A fost stabilit un acord de guvernanţă fiscală. Acordul interguvernamental este deschis oricărui stat membru, indiferent dacă se află în zona euro sau în afara ei. Noi suntem extrem de dependenţi economic de orice se întâmplă în zona euro. Economia noastră este extrem de dependentă de bănci din zona euro, iar exporturile sunt extrem de dependente de ce se întâmplă în statele zonei euro.

Citeste si: BNR şi celelalte bănci centrale din statele UE non-euro ar trebui să cotizeze cu 50 miliarde euro la FMI