Băsescu: Am reuşit să devenim parte a Uniunii bancare. Zona euro va avea buget propriu

"Aici aş face, de asemenea, o precizare care este de importanţă majoră pentru noi: ceea ce ne-am propus, şi anume să avem acces la Uniunea Bancară, s-a întâmplat prin concluziile de astăzi. Efortul nostru este bine reprezentat în concluziile care au rămas definitive. În interiorul Uniunii Bancare, până la urmă problema este legată de supravegherea tuturor băncilor din zona euro, dar şi din statele non-euro care optează să facă parte din acest sistem, mai exact Mecanismul unic de Supraveghere", a spus Băsescu.

El a spus că mecanismul îţi creează drepturi, dar şi obligaţii şi în negocierile care vor avea loc până la Consiliul European din decembrie.

"Reprezentanţii noştri de la BNR şi MFP vor trebui să valorifice punctul nostru de vedere în reglementările care se construiesc şi care vor fi adoptate până la 31 decembrie 2012. Deci regulamentele şi reglementările de funcţionare a Mecanismului vor fi finalizate şi adoptate până la 31 decembrie 2012 sau până la 1 ianuarie 2013. Au fost utilizaţi termeni diferiţi, cert este că de la 1 ianuarie 2013 începe procesul de implementare a acestor reglementări şi ele nu vor ocoli niciun fel de bancă, nici bancă mare, nici mai mică", a spus preşedintele.

El a menţionat că oricând inspectorii BCE se pot adresa direct băncilor.

"Sigur, va funcţiona sistemul subsidiarităţii şi autorităţile naţionale vor prelua parte din prevederile de supraveghere pe care şi le asumă BCE. Dar oricând inspectorii BCE se pot adresa direct băncilor, sărind peste autoritatea de reglementare, care este în cazul nostru BNR. BNR este membru a Autorităţii Bancare Europene", a spus şeful statului.

El a arătat că la Consiliul European s-a decis şi crearea unui buget al Zonei euro, însă a subliniat că acesta nu afectează bugetul UE. Băsescu a menţionat că sursele de finanţare a bugetului  Zonei euro ar putea proveni din taxa pe tranzacţiile financiare.

"Tot în concluziile acestui summit s-a stabilit crearea unui buget al Zonei euro. Fac precizarea că este altceva şi nu afectează bugetul UE. Cadrul Financiar Multianual nu este afectat de crearea acestui buget la nivelul Zonei euro. S-a simţit nevoia acestui buget pentru că foarte multe din statele membre ale Zonei euro au nevoie de reforme structurale care uneori au nevoie să fie finanţate şi depăşesc puterea de finanţare a bugetelor proprii. Banii acestui buget pot proveni din taxele pe tranzacţii bancare. 11 state au agreat până acum să introducă aceste taxe, care nu sunt o obligaţie, ci e pe bază de voluntariat", a afirmat Băsescu.

România şi celelalte state membre UE non-euro pot adera la Mecanismul de Supraveghere Bancară pentru zona euro, compromisul privind condiţiile şi calendarul de implementare a acestuia fiind realizat joi noapte de Consiliul European.

"Mecanismul va trebui să fie inclusiv şi transparent: toate statele membre sunt libere şi invitate să adere. Această deschidere ar trebui să se reflecte în structura de guvernanţă, cu drepturi şi obligaţii adecvate pentru toate statele participante”, a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, într-o conferinţă de presă desfăşurată  joi noapte.

De asemenea, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat tot joi noapte că punctul de plecare ale Mecanismului trebuie să fie în aşa fel încât să fie deschis pentru toţi, să se ţină cont de convergenţa cu statele membre care vor să adere la zona Euro în viitor şi care să păstreze astfel integritatea Pieţei Unice.

Cei 27 de şefi de state şi de guverne au decis că mecanismul va fi introdus din 2013.

În cadrul summitului din iunie, care a condus la unele progrese în încercarea de a scoate zona euro din criză, liderii europeni au fost de acord să "examineze" propunerile CE cu privire la acest subiect "până la sfârşitul lui 2012". Comisia şi anumite state, inclusiv Franţa, au exercitat imediat presiuni ca mecanismul de supervizare bancară să fie pus în aplicare încă de la începutul lui 2013.

Însă Germania şi-a exprimat pe loc reticenţele asupra calendarului, catalogându-l ca "nerealist".

După mai multe ore de negocieri , joi seară, Franţa şi Germania au ajuns, până la urmă, la un compromis, şi anume Berlinul obţine o aplicare graduală a mecanismului, iar Parisul obţine ca supervizarea să se aplice celor 6.000 de bănci din Zona euro, nu doar celor mai importante.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în septembrie, la Bruxelles, că i-a asigurat pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi pe preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că opţiunea României este de a fi parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din Zona euro. Şeful statului a argumentat această opţiune prin faptul că 80-85% din piaţa bancară din România este deţinută de subsidiare ale unor bănci din ţări ale zonei euro.

Băsescu declara în urmă cu o lună şi că România nu are niciun motiv în acest moment să modifice ţinta de aderare la Euro în 2015 şi că rămânerea în afara Zonei euro ar fi "o dramă", arătând că este un tren pe care riscăm să nu-l mai putem prinde în viitor.

"Un element esenţial în a fi convingători în solicitările noastre este de menţinere a ţintei noastre de aderare la Zona euro, care trebuie să rămână 2015. Numai dacă viaţa ne va demonstra că nu putem, că nu suntem capabili, ar trebui să ne modificăm ţinta. Dar în acest moment nu avem niciun motiv să ne modificăm ţinta, care este 2015", susţinea Traian Băsescu.

"Riscul să mai stăm, să mai cugetăm, este major şi există riscul ca trenul să treacă şi să nu mai revină în gară (...) Vă asigur că rămânerea în afara Zonei euro ar fi o dramă pe termen mediu şi lung pentru România. (...) Vă repet, este un trend pe care riscăm să nu mai putem să îl prindem în viitor", adăuga atunci şeful statului.

Premierul Victor Ponta declara, în septembrie, că România va decide în privinţa aderării la uniunea bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte ţări, precum Polonia, şi pornind de la ideea că oficialii români trebuie să fie "la masă", proiectul actual nepermiţând României să îşi exprime opinia în uniune.

Potrivit premierului, uniunea bancară este o idee bună, dar România, ca să fie parte la ceva, trebuie să fie şi "primită la masă", iar în propunerea actuală, nefiind membră a zonei euro, România nu poate nici să participe, nici să îşi spună părerea în cadrul uniunii bancare.

El a precizat că Guvernul, în consultare cu Parlamentul şi cu Banca Naţională a României, va  definitive poziţia naţională cu privire la subiect pe măsură ce sunt lămurite unele aspecte ridicate de alte ţări, în special de Polonia.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, declara marţi, 16 octombrie, că exista riscul să se creeze o categorie secundară de state UE, în care să fie incluse cele din afara zonei euro. Orban afirma că România era interesată de clarificarea modului în care statele UE din afara Zonei euro vor putea participa la noile structuri aparţinând Uniunii bancare, precum şi de menţinerea unităţii şi integrităţii Pieţei Unice.

Citeşte şi: Băsescu: Strategia energetică a regiunii poate fi schimbată datorită OMV Petrom şi Mării Negre