Băsescu la conferinţa ZF: De ce să dăm subvenţie la căldură unuia cu salariu bun care locuieşte la bloc?

Cele mai importante declaraţii:

• Românii, fie că sunt oameni de afaceri sau salariaţi, trebuie să înţeleagă că trebuie să-şi plătească taxele, legea trebuie respectată. În economia românească este un campionat nedeclarat al eludării legilor fiscale, fie că este vorba de plata accizei, plata CAS sau şomaj. Când vezi propagată tot timpul ideea "să mă prindă statul"... Statul nu e făcut să te prindă, este conceput să facă ceva pentru cetăţenii lui.

• Întrebat despre reducerea CAS: Reducerea CAS nu se poate anul acesta. Bugetul de stat, acum, nu-şi poate permite dezechilibre. (O reducere de - n.r.) 2% nu va fi un şoc să stimuleze buna credinţă. Va fi un mic sprijin pentru cei care plătesc. O soluţie ar fi ca toţi agenţii economici să-şi plătească CAS, iar în acel moment contribuţia va fi redusă cu cel puţin 2%. Dacă s-ar plăti obligaţiile la stat, Guvernul mâine ar reduce CAS.

  ULTIMELE ȘTIRI

  • Adrian Sârbu: N-avem pe cine alege Președinte pe 24 noiembrie, dar du-te la vot și pune ștampila pe alb, pe niciunul! E singura formă să le arăți că exiști

  • Adrian Sârbu: N-avem pe cine alege Preşedinte pe 24 noiembrie, dar du-te la vot şi pune ştampila pe alb, pe niciunul! E singura formă să le arăţi că exişti

  • Istoria alegerilor prezidenţiale din România: de la căderea comunismului la democraţia europeană

  • Alegeri prezidenţiale 2024, primul tur. Unde se pune ştampila şi cum arată buletinul de vot

  ---

  Vezi mai multe articole din categoria economic

• Întrebat despre suprataxarea băncilor: Dacă Guvernul şi-ar fi pus problema taxării băncilor, o făcea când era în cea mai grea situaţie. Dacă nu a făcut-o atunci, fiţi sigur că nu o va face acum. Nu are nimeni în vedere o creştere a taxării pe bănci. Am discutat cu premierul, cu ministrul de Finanţe, niciodată nu au luat în calcul venituri realizate prin taxarea suplimentară a băncilor

• Întrebat despre privatizarea managementului la companiile de stat: Este o măsură care să întărească izolarea politicului. În ceea ce priveşte regiile: De exemplu APANOVA - este un tip de contract care nu mai are niciun consiliu de administraţie deasupra. La un an după ce s-a concesionat serviciul, nu a mai fost nevoie să se plăteasacă subvenţii

• Întrebat despre mărirea TVA: A fost una din marile erori politice, creşterea TVA, alternativa era să reducem pensiile cu 10. Din păcate coaliţia a refuzat soluţia reducerii pensiilor. Această decizie politică a fost a coaliţiei. A fost susţinută şi de marii bărbaţi care s-au duelat la Convenţia PDL. A fost momentul care a întârziat cu cel puţin 6 luni ieşirea din recesiune. Eu aş fi preferat nişte fluierături în plus dar ştiam că rezolvăm problema controlat

• Nu mai putem împrumuta bani să dăm ajutoare sociale, salarii, pensii. Ori îi producem şi îăi dăm, ori nu-i producem şi nu-i dăm

• Sunt optimist pentru că ştim foarte exact ce avem de făcut. Este greu să ne mai surprindă ceva. România pleacă de la ce se poate întâmpla mai rău

• România nu a ieşit din criză, cum n-a ieşit nici Europa. Vom putea spune că am ieşit din criză când şi România şi Europa vor avea creşteri economice temenice

• Cei mai agresivi din mass-media au fost cei de la ziarele care s-au închis. Când guvernul nu a mai dat publicitate de stat şi-au arătat şi calităţile manageriale

• Nu obliga nimeni mass-media să fie solidară cu politicul, dar putea să fie solidară cu poporul român

• Am avut sentimetul că suntem ca o ţară în război. Cred că nicio ţară nu avut o atmosferă atât de ostilă. Să treci prin criză cu un popor descurajat nu e uşor

• Sentimentul meu a fost că, o ţară în criză şi cu o cădere cum a avut România, este o ţară care suportă efectele unei conflagraţii

• Avem nevoie de reformarea partidelor politice

• În momentul de faţă cred că elementul cheie pentru România se defineşte printr-un singur cuvânt: stabilitate politică

• Programul de anvelopare ar fi unul dintre cele mai utile programe pentru reducerea consumului

• Tot vorbim de noi surse de energie, mai ieftină, mai ecologică. Cu blocurile încălzim atmosfera, iarna avem ambiţia ca toate blocurile să încălzească atmosfera

• Sper că va exista un suport public minimal să putem discuta deschis problema reorganizării administrative a ţării

• Avem comune cu câteva sute de omanei care nu-şi pot plăti din taxe şi impozite nici măcar funcţionarea primăriei

• Nu e nevoie de referendum în Bucureşti, Parlamentul decide dacă desfiinţează sectoarele. Este posibil ca cetăţenii să nu fie mulţumiţi de o astfel de decizie, dorind să aibă primar de sector. Dar cetăţenii nu ştiu ce este în spatele primarului de sector

• Organizarea într-un număr de unităţi administrative regionale va permite o administrare a banilor mult mai eficientă

• Va trebui să reorganizăm administrativ ţara pentru a permite investiţiilor să se deruleze. Această organizare pe care o avem acum este foarte susţinută de populaţie. Va trebuie să explicăm populaţiei avantajele reorganizării. Este greu să te duci într-un oraş reşedinţă de judeţ şi să le spui localnicilor că rămâne municipiul X, dar nu va mai fi capitala viitoarei regiuni

• Ţara, aşa cum este organizată, nu poate stimula dezvoltarea. Avem decizii pe suprafeţe mult prea mici, judeţele, şi avem decizii extrem de greu de negociat. Un judeţ vrea drum de la sud la nord, alt judeţ vrea de la est la vest, pentru că acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii.

• Avem nevoie şi de o altă abordare în ceea priveşte funcţionarea statului

• Am putea să constatăm că nu avem capacitate de absorbţie

• Scrisoarea de intenţie către FMI va deveni publică. Deşi avem o creştere a vitezei de absorbţie a fondurilor, ea este departe de a fi suficientă

• România nu a trebuit să faca injecţii de bani publici în sistemul bancar

• Avem probleme în depolitizarea managementului şi acest lucru se poate face doar însoţit de lege

• Opţiunea noastră nu este să avem un management străin. Ne trebuie un management performant. Şi un copil de liceu ştie unde să tai la regii şi să îmbunătaţeşti. Sunt cresteri nejustificate de personal la unele regii

• Obiectivul a fost să obţinem o soluţie garantată de depolitizare

• Obiectivul managementului corect al sectorului de stat este esenţial

• Nu trebuie să guvernăm pentru Europa, trebuie să guvernăm pentru noi

• Liberalizarea la energie şi gaze să se facă în trepte şi pentru industrie sau spunem: stăm pe loc, dăm drumul doar acolo unde sunt pierderi şi stabilim o dată, să zicem 1 iulie 2013, şi dăm drumul la preţuri. Dăm agenţilor un timp în care să stabilesască programele şi investiţiile pentru reducerea consumului.

• Trebuie decis repede programul liberalizării preţurilor la energie electrică şi gaze, pentru că altfel BNR nu poate să stabilească foarte corect ţintele de inflaţie

• După mai bine de doi ani de scădere, economia dă semne vizibile că îşi revine. Datele economice indică ieşirea din recesiune. Managerii sunt mai optimişti în privinţa viitorului, iar companiile se uită din nou la investiţii. Totuşi, inflaţia rămâne ridicată şi românii încă se tem să reia consumul.

• Obiectivele legate de creşterea economică rămân 1,5% pentru 2011 şi 3,5-4% pentru 2012. Pentru anul acesta sunt mai optimist decât prognozele, dar oficial este de 1,5%.

• Obiectivul nu este să tăiem subvenţia ci să focusăm asistenţa socială. Nimeni dintre cei care au real nevoie nu va fi abandonat. Da, reducem asistenţa socială, dar o focusăm către cei care au nevoie. Nu mai spunem că este şi nedreaptă subvenţia la încălzire. Este extrem de inechitabil ajutorul social pe care îl acordăm acum

• Nu ştiu dacă mai trebuie să continuă să dăm subvenţii pentru cel care are trei hectare de teren şi nu îl lucrează, sau pentru cel care are un salariu bun, dar stă la bloc

• De ce sa dai subvenţie unuia cu salariu mare? Doar pentru că stă la bloc?

• În anii electorali ne-am defectat întotdeauna

• Plecând de la aceste obiective pe care ni le fixăm ca subcapitole ale celor două mari obiective - consoliodare fiscală şi creştere competitivitate, pentru anul 2012 ne dorim un deficit de maximum 3% - mijloacele prin care ne atingem aceste obiective, în afară de creştere economică şi investiţii, nu pot să omită restructurarea cheltuielilor, continuarea procesului de reducere a cheltuielilor statului.

• Principala ameninţare la adresa guvernului, aşa cum răzbate din mass-media, este că FMI este biciul României peste guvern şi Parlament. Nu este aşa. Acest al doilea program este sută la sută un program al guvernului României. Autorităţile de la Bucureşti au fost cele care au ridicat problema marilor regii, fiind pentru prima dată când într-un acord al FMI se introduc probleme legate de restructurarea companiilor de stat. Teama mea a fost că, venind anul 2012, va exista tentaţia unor măsuri populiste. (...) În anii electorali noi ne-am defectat întotdeauna condiţiile de stabilitate macroeconomică. (...) Aş vrea ca anul 2013 să fie un an de continuitate, şi nu să reparăm ceea ce s-a stricat în anul anterior.

Evenimentul, care a inceput la ora 8:30, la Hotel Pullman din Bucureşti, reuneşte autorităţi publice, investitori, lideri ai asociaţiilor din diverse sectoare economice şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României.

Conferinţa, avându-l ca invitat de onoare pe şeful statului, îi mai are ca speakeri pe: Gheorghe Ialomiţianu - ministrul Finanţelor Publice, Florin Pogonaru - preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Radu Graţian Gheţea - preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi preşedintele CEC Bank, Dan Şucu - preşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, Frank Hajdinjak - preşedintele Asociatiei Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), Iulian Sorescu - Associated Partner al Noerr Finance & Tax, şi Adrian Vasilescu - consilier al guvernatorurului B.

După mai bine de doi ani de scădere, economia dă semne vizibile că îşi revine. Datele economice indică ieşirea din recesiune. Managerii sunt mai optimişti în privinţa viitorului, iar companiile se uită din nou la investiţii. Totuşi, inflaţia rămâne ridicată şi românii încă se tem să reia consumul.

În acest context, conferinţa organizată de Ziarul Financiar pune în dezbatere teme precum eventualele modificări în sistemul de taxe, relansarea consumului şi factorii care ar putea reda încrederea consumatorilor, investiţiile în derulare în domeniul energiei, interesul investitorilor faţă de ajutoarele de stat şi viitorul creditării.

Conferinţa este moderată de Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF.