Băsescu supune ratificării Parlamentului Scrisoarea de intenţie către FMI

Conform Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a semnat decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenţie, semnată la Bucureşti, la 29 iunie 2010, aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 2 iulie 2010 şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009.

Autorităţile române s-au angajat în faţa FMI să crească taxele şi impozitele dacă nu reuşesc să reducă deficitul bugetar în limita ţintei de 6,8% din PIB fixată pentru acest an, în principal prin scăderea cheltuielilor, adică prin tăierea salariilor şi a transferurilor sociale.

"Punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv cu o hotărâre favorabilă emisă de către Curtea Constituţională în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestora) de pe partea de cheltuieli şi a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării. De asemenea, în următoarele luni vom lua măsuri suplimentare de reducere a numărului de angajaţi în sectorul public. Dacă aceste măsuri se dovedesc insuficiente pentru a atinge ţinta de deficit pentru acest an, vom lua măsuri suplimentare, inclusiv măsuri de majorare a impozitelor şi taxelor, în funcţie de necesităţi", se arată în scrisoarea de intenţie suplimentară trimisă în iunie de autorităţi directorului general al FMI, Dominic Strauss-Kahn.

Autorităţile s-au angajat să taie cheltuielile bugetare în principal prin reducerea cu 25% a salariilor, sporurilor şi a altor plăţi de natură salarială pentru toţi angajaţii din sectorul public, prin scăderea alocaţiilor sociale şi prin diminuarea transferurilor către autorităţile locale.

Totodată, Guvernul s-a angajat să continue "raţionalizarea personalului" în lunile următoare, după ce a redus numărului salariaţilor bugetari cu aproximativ 20.000 de persoane în perioada ianuarie - mai 2010.