Băsescu transmite joi Consiliului European reconfirmarea de a fi parte a acordului de uniune fiscală

Şeful statului a arătat totodată, legat de modul de ratificare, că, discutând cu specialişti şi constituţionalişti, singura formulă care corespunde exigenţelor Consiliului este revizuirea Constituţiei.

"Marea noastră problemă este modul de ratificare: în mod categoric, discutând cu specialişti şi constituţionalişti, singura formulă care corespunde exigenţelor Consiliului este revizuirea Constituţiei. Nicio formulă gen «să ne înţelegem noi partidele, să votăm cu două treimi»... eu cred că nu vor fi două treimi, va fi vot sută la sută, problema este cum modifici un astfel de tratat, iar tratatul interguvernamental are regimul lui, cu Camera Deputaţilor nedecizională, poate să treacă şi prin aprobare tacită, iar în Senat este suficient să ai cvorumul şi majoritatea să voteze. Nimeni nu va accepta ca fiind serioasă o astfel de abordare cu atât mai mult cu cât solicitarea este expresă: înscrierea nivelului de deficit şi datorie publică în Constituţie sau act echivalent. Problema nu este cum ratifici Tratatul, ci cum îl modifici, iar aici este clar: Senatul la acorduri interguvernamentale este Camera decizională şi trece cu majoritatea simplă. Ca atare, opinia mea este că nu putem s-o facem decât printr-o revizuire a Constituţiei", a spus Băsescu.

"Nu vă recomand să trecem rapid, am auzit acreditate termene de gen aprilie-mai, dar este timpuriu, abia în martie vom avea Tratatul spre aprobare la Consiliul European. Trebuie gestionate lucrurile în aşa fel încât să avem deplină cunoştinţă de cauză asupra formei finale a Tratatului şi a exigenţelor", a mai afirmat el.

Potrivit unui comunicat al Consiliului European, ţările din zona euro şi alte şase state din afara blocului monetar, printre care şi România, vor încheia, până în luna martie, un tratat interguvernamental care vizează consolidarea şi intregrarea fiscală puternică la nivelul UE.

Acordul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european.

Premierul Emil Boc a afirmat, vineri, că România susţine regula unui deficit bugetar de maxim 3% din PIB şi a unei datorii publice de cel mult 60%, cu impunerea mecanismelor de conformare şi sancţiuni pentru nerespectarea acestor limite, considerând că problemele actuale ale UE au fost generate de politicieni populişti.