BCE: Tăierea salariilor din BNR încalcă independenţa băncii

Ministerul Finanţelor Publice a solicitat BCE punctul de vedere cu privire la un proiect de ordonanţă de urgenţă a guvernului de modificare a legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care prevede menţinerea reducerii salariilor angajaţilor BNR cu 25%, dar cu păstrarea sumelor astfel economisite la banca centrală, nu virarea acestora la bugetul de stat.

"BCE ia act că proiectul de ordonanţă de urgenţă menţine reducerea salariilor personalului BNR (cu 25% - n.r.), deşi statul român nu este angajatorul formal al acestuia, iar Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României prevede în mod clar că salariile personalului BNR sunt stabilite de Consiliul de administraţie al BNR. În această privinţă, nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă răspunde doar îngrijorărilor exprimate de BCE în Avizul CON/2010/51 în ceea ce priveşte interdicţia de finanţare monetară, autonomia BNR în domeniul resurselor umane nefiind menţionată", se arată în avizul BCE, semnat de preşedintele instituţiei, Jean-Claude Trichet.

În acest context, BCE subliniază că statele membre sunt obligate să garanteze independenţa băncilor lor centrale naţionale, asigurând astfel îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor acestora prevăzute în Tratat şi în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.

Articolul 130 din Tratatul UE arată că în exercitarea competenţelor şi în îndeplinirea misiunilor şi îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate şi prin Statutul SEBC şi al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naţionale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni din partea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism.

Principiul independenţei băncii centrale prevede în special ca nicio parte terţă să nu poată exercita o influenţă directă sau indirectă asupra băncii centrale naţionale şi, prin urmare, statele membre nu pot pune o bancă centrală în situaţia de a nu avea control sau de a avea un control limitat asupra personalului său, ori în situaţia în care guvernul unui stat membru să îi poată influenţa politica în domeniul resurselor umane.

"Acest lucru implică faptul că, în vederea protejării autonomiei BNR în domeniul resurselor umane, care constituie un element deosebit al principiului independenţei băncii centrale, autorităţile române au obligaţia de a asigura faptul că orice modificare a dispoziţiilor legislative referitoare la remunerarea personalului BNR este hotărâtă în strânsă cooperare cu BNR, prin luarea în considerare în mod corespunzător a poziţiei BNR", se mai spune în avizul BCE.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă urmăreşte să asigure conformitatea prevederilor legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar cu dispoziţiile Tratatului, pentru a evita declanşarea procedurii privind încălcarea articolelor 123 şi 130 din Tratat.

Astfel, proiectul prevede că toate sumele rezultate din diminuarea drepturilor salariale ale personalului BNR se reflectă în rezultatele financiare ale BNR.

"BCE înţelege că acest fapt nu reprezintă o instrucţiune adresată BNR în ceea ce priveşte deciziile adoptate cu privire la rezultatele sale financiare. BCE subliniază că BNR trebuie să fie pe deplin
independentă atunci când hotărăşte cu privire la utilizarea fondurilor rezultate din diminuarea cu 25% a salariilor aşa cum crede de cuviinţă, în conformitate cu Legea privind Statutul BNR şi în
vederea asigurării unor niveluri suficiente ale resurselor financiare proprii în vederea îndeplinirii pe termen lung a mandatului său", potrivit avizului emis de instituţie.

Instituţia arată că dacă BNR va decide complet independent cu privire la utilizarea economiilor rezultate din reducerea cu 25% a salariilor, ceea ce implică faptul că banca poate utiliza în mod independent resursele sale financiare în vederea îndeplinirii mandatului său, atunci "această dispoziţie respectă principiul independenţei băncii centrale".

BCE arată că în cazul în care scopul principal al diminuării drepturilor salariale a fost acela de a mări eventual resursele financiare ale statului prin distribuirea către bugetul statului a profitului majorat
al BNR, acest lucru ar constitui o sustragere de la îndeplinirea obiectivelor interdicţiei finanţării monetare.

În plus, BCE atrage din nou atenţia că articolul 43 din Legea privind Statutul BNR prevede că BNR trebuie să transfere lunar la bugetul statului o cotă de 80% din veniturile nete rezultate după deducerea cheltuielilor aferente exerciţiului financiar, inclusiv a celor cu provizioanele pentru riscul de credit şi pierderile exerciţiilor financiare precedente rămase neacoperite.

Articolul 43 din Legea privind Statutul BNR a fost criticat deja de BCE în luna mai întrucât nu exclude posibilitatea distribuirii anticipate a profitului în cadrul unui exerciţiu financiar, fapt care, la rândul lui, generează îngrijorări cu privire la interdicţia de finanţare monetară.

"Astfel cum s-a menţionat în avizele precedente ale BCE, este într-adevăr de importanţă crucială ca distribuirea profitului să fie exclusiv rezultatul profitului realizat integral, înregistrat în contabilitate şi auditat, fapt care necesită, în schimb, calcularea corespunzătoare a profitului şi pierderilor, astfel încât o asemenea posibilitate să fie evitată", se mai spune în aviz.

BCE concluzionează că reducerea costurilor operaţionale ale băncii centrale în vederea majorării resurselor financiare proprii pentru consolidarea îndeplinirii mandatului său ar fi conformă.

Decizia Guvernului de a reduce salariile angajaţilor BNR a fost criticată, la începutul lunii iulie, de Banca Centrală Europeană, care a arătat că este o finanţare directă a deficitului bugetar de către banca centrală şi a recomandat modificarea legii.

Ulterior, Comisia Europeană a avertizat România că ar putea declanşa procedura de infringement dacă legea care prevede reducerea salariilor angajaţilor BNR nu va fi modificată, întrucât încalcă unele prevederi ale Tratatului Uniunii Europene.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI că va reveni asupra măsurii de reducere cu 25% a salariilor angajaţilor BNR, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, conform scrisorii suplimentare de intenţie la acordul stand-by semnat de România cu Fondul Monetar Internaţional..

Surse ministeriale au declarat pentru MEDIAFAX că Guvernul va discuta, luni, o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii prin care au fost reduse cu 25% salariile angajaţilor BNR, împreună cu remuneraţiile din sectorul public, pentru a evita astfel sancţiuni din partea Comisiei Europene.