BERD respinge estimările alarmante privind expunerea băncilor în Europa de Est

Comentariile lui Berglof sunt susţinute şi de Institutul pentru Finanţe Internaţionale, o asociaţie de firme şi companii din sectorul financiar cu 400 de membri în întreaga lume, care estimează că fluxurile noi de capital privat către România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehia şi Turcia vor continua "într-un ritm mult mai lent, însă încă substanţial, de 60 miliarde de dolari, echivalentul a 5% din Produsul Intern Brut (PIB) total al acestor state".

Statele membre UE, care au aderat după 2004, din Europa Centrală şi de Est, s-au confruntat, în februarie, cu o serie de comentarii şi studii realizate de analişti şi agenţii de rating, potrivit cărora dezechilibrele economice severe ar putea transforma regiunea în "piaţa sub-prime a Europei" pentru băncile vest-europene.

Comentariile s-au bazat, printre altele, şi pe estimările Băncii pentru Reglemente Internaţionale, care indica o expunere de 1.700 miliarde de euro a băncilor din Europa de Vest pe pieţele emergente din Europa Centrală şi de Est.

Însă, într-o scrisoare către publicaţia Financial Times, economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a afirmat că cifra reprezintă, de fapt, totalul activelor băncilor cu acţionariat majoritar străin din regiune, şi nu expunerea dată de datorii.

"Comparaţia pur şi simplu nu are sens. O unitate de măsură mult mai bună pentru nevoile de refinanţare este datoria externă pe termen scurt a sectoarelor bancare din regiune către creditorii străini", se arată în scrisoarea lui Berglof.

Potrivit oficialului BERD, datoriile externe pe termen scurt ale băncilor din regiune se ridică la 130 miliarde euro, dintre care mai mult de jumătate reprezintă datorii ale subsidiarelor către companiile-mamă. Berglof exclude Rusia şi Kazahstanul, deoarece aceste state dispun de resurse uriaşe, date de exporturile de petrol şi gaze naturale, pentru a-şi refinanţa datoriile.

În acest context, cele mai mari bănci prezente la nivel regional, respectiv UniCredit (Italia), Erste şi Raiffeisen (Austria) au anunţat, deja, că vor continua să susţină subsidiarele din statele Europei Centrale şi de Est.