Berlusconi a cerut monitorizare din partea FMI, dar a refuzat oferta de asistenţă financiară

Premierul italian Silvio Berlusconi intenţionează să rămână premier şi a cerut ca Italia să fie monitorizată periodic de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în eforturile de reducere a datoriilor, refuzând însă o ofertă de asistenţă financiară venită din partea instituţiei, transmite Bloomberg.

Urmărește
142 afișări
Imaginea articolului Berlusconi a cerut monitorizare din partea FMI, dar a refuzat oferta de asistenţă financiară

Silvio Berlusconi (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Monitorizarea nu a fost impusă, a fost solicitată. FMI va evalua trimestrial a treia mare economie din zona euro", a afirmat Berlusconi într-o conferinţă de presă la Cannes, adăugând că vânzările actuale de obligaţiuni italiene reprezintă "o tendinţă temporară".

Berlusconi este supus unor presiuni tot mai mari în Italia şi străinătate pentru consolidarea bugetului, dar eforturile sale au înregistrat joi o lovitură, când cel puţin doi parlamentari ai puterii au trecut la opoziţie.

Un număr de opt membri ai coaliţiei guvernamentale au cerut schimbarea guvernului, punând în pericol majoritatea în Parlament, potrivit Corriere della Sera.

"Berlusconi ar trebui să demisioneze imediat pentru a evita ca tragedia greacă să se transforme într-o tragedie italiană, mult mai serioasă şi cu consecinţe mult mai grave pentru zona euro. Berlusconi ar putea rămâne în istorie ca arhitectul coborârii Italiei într-un infern economic", a declarat Marc Ostwald, analist la compania Monument Securities în Londra.

Berlusconi a reiterat vineri că nu va demisiona, dar că este absolut obligatoriu un vot de încredere în Parlament în această lună referitor la creşterea economică şi măsurile de austeritate promise Uniunii Europene săptămâna trecută.

Surse europene au declarat în cursul acestei dimineţi că Italia, aflată sub presiune din partea pieţelor financiare şi a statelor din zona euro, a acceptat ca FMI şi UE să monitorizeze progresele ţării în privinţa privatizărilor şi reformelor în sistemul de pensii şi piaţa muncii, potrivit Reuters.

Premierul Silvio Berlusconi, al cărui guvern se află în pragul prăbuşirii după ce a pierdut şi joi sprijin politic, a acceptat supravegherea UE şi FMI în discuţii desfăşurate în noaptea de joi spre vineri cu liderii zonei euro şi preşedintele SUA, Barack Obama, în contextul reuniunii G20, potrivit surselor.

Decizia Italiei a venit după ce Grecia a dat înapoi în privinţa propunerii de a organiza un referendum care ar fi putut cauza ieşirea ţării din zona euro. Politicienii eleni vor încerca să ajungă la un consens naţional pentru susţinerea pachetului de ajutor extern de la UE şi FMI, care include şi măsuri dure de austeritate.

"Trebuie să ne asigurăm că Italia are obiective credibile, pe care le va îndeplini. Am decis să implicăm FMI în monitorizare, folosind metodologia instituţiei, iar Italia a spus că poate accepta aşa ceva", a afirmat o sursă europeană.

Liderii Franţei, Germaniei, Italiei, Spaniei, Băncii Centrale Europene, FMI şi Uniunii Europene au discutat cu Obama şi modalităţi de a creşte fondurile FMI, pentru a ajuta la limitarea extinderii crizei datoriilor din zona euro.

O sursă din G20 a declarat că nu au fost convenite cifre, dar suplimentarea resurselor FMI, mai ales din partea unor ţări emergente precum China, ar putea fi de 300-350 miliarde de dolari.

Oficialii UE au afirmat că se discută mai multe variante, inclusiv comasarea drepturilor de împrumut ale ţărilor europene la FMI pentru a forma un fond care să susţină statele vulnerabile precum Italia sau Spania.

Concesia lui Berlusconi este o încercare de a consolida poziţia precară a Italiei pe piaţa obligaţiunilor, unde costurile de împrumut au urcat peste 6% în această săptămână, ridicând îndoieli că guvernul italian va reuşi să administreze datoria foarte mare ţării, de circa 120% din PIB.

Un oficial italian a negat că Italia va fi monitorizată în mod special şi a afirmat că întreaga zonă euro se va afla sub o supraveghere mai atentă. Totuşi, oficialul a confirmat că Roma vrea să ceară sfatul FMI în privinţa implementării măsurilor promise la reuniunea liderilor europeni de săptămâna trecută.

Potrivit unei clauze din proiectul de comunicat al reuniunii G20, obţinut de Reuters, Italiei i se va cere să-şi aducă bugetul "aproape" de echilibru abia în 2013, ca parte a unui set de angajamente menite să reducă dezechilibrele economice.

Reuniunea G20, care a început joi şi se va desfăşura şi pe parcursul zilei de vineri, a fost dominată de schimbările rapide ale crizei politice din Grecia. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, spera să obţină un acord al liderilor mondiali asupra unor obiective majore, precum regândirea sistemului financiar internaţional.

Documentul obţinut de Reuters arată că G20 analizează o propunere a FMI de a crea o nouă linie de credit pe termen scurt pentru ţările lovite de şocuri economice.

Ultimele întâlniri de vineri în cadrul summit-ului G20 se vor concentra asupra unor subiecte pentru care deja există, în termeni generali, acorduri, precum transparenţă în sectorul materiilor prime şi reglementarea unor chestiuni financiare, precum riscurile generate de tranzacţiile speculative.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici