Bichi, BNR: Amânarea ratelor nu este suficientă. Trebuie găsite şi soluţii pentru a dispersa povara dobânzilor şi comisioanelor acumulate

Nu este suficient ca legiuitorul să suspende obligaţiile de plată pe durata moratoriului, ci ar trebui să gasească şi soluţii pentru a dispersa în timp povara financiară aferentă dobânzilor şi comisioanelor acumulate, arată Cristian Bichi, consilier al Guvernatorului BNR, pe blogul Opinii BNR.
 

Cristian Bichi analizează în articol moratoriul privind plăţile la credite aplicat în Ungaria.
 

Ungaria a fost una dintre primele ţări din Europa care au recurs la o astfel de măsură. Referiri la această decizie de politică din ţara vecină apar frecvent în dezbaterile actuale din România pe tema propriului său moratoriu bancar, dar se observă că, de cele mai multe ori, comentatorii au o întelegere eronată a mecanismului ce este dat ca exemplu. Articolul încearcă să aduca clarificări în această privinţă.
 

Când şi cum a fost introdus moratoriul de plăţi în Ungaria?
 

Moratoriul privind plata creditelor în Ungaria a intrat în vigoare în data de 19 martie 2020 în aplicarea prevederilor decretului guvernamental nr. 47/2020 emis cu o zi înainte. Un al doilea decret guvernamental (nr. 60/2020), ce a detaliat şi a adus unele clarificări/completări prevederilor actului normativ anterior menţionat, a fost publicat în data de 24 martie 2020.
 

La ce se referă moratoriul?
 

Moratoriul reprezintă o suspendare, în beneficiul debitorilor, a plăţilor de capital, dobânzi şi comisioane aferente contractelor de credit/împrumut sau de leasing financiar care au fost acordate pe o bază comercială înainte de data de 19 martie 2020. Moratoriul se aplică pe durata stării de urgenţă din Ungaria şi va dura până la data de 31 decembrie 2020, el putând fi prelungit de guvern. Moratoriul se aplică şi obligaţiilor secundare, accesorii sau ne-accesorii (de exemplu, garanţii).
 

Termenul obligaţiilor contractuale, cât şi durata obligaţiilor vor fi prelungite cu durata moratoriului de plăţi. Scadenţa unui contract care expiră în timpul stării de urgenţă va fi prelungită până la 31 decembrie 2020.
 

Moratoriul de plăţi nu afectează dreptul debitorului de a-şi îndeplini obligaţiile în conformitate cu termenii contractuali originari. De asemenea, părţile la un contract pot deroga de la regulile moratoriului de plăţi prin întelegere mutuală. De menţionat că prevederile detaliate publicate în data de 24 martie 2020 precizează că dacă un debitor decide iniţial să continue plăţile, pentru ca după un timp să se răzgândească, decretul privind moratoriu este în continuare aplicabil.
 

Cine poate beneficia de moratoriu?
 

De prevederile moratoriului se poate bucura orice persoană fizică şi, cu excepţiile prevăzute în cele două decrete legislative, orice persoană juridică care este debitor în cadrul unui contract de credit, de împrumut şi de leasing financiar încheiat pe o bază comercială. Primul decret a prevăzut că statul, autorităţile locale şi o serie de entităţi aflate sub supravegherea băncii centrale (instituţii de credit, întreprinderi financiare, instituţii de asigurări, firme de investiţii etc.) nu sunt considerate debitori şi, drept urmare, nu intră sub incidenţa moratoriului. Cel de al doilea decret a adus însă o serie de corecţii, incluzând în categoria debitorilor întreprinderile financiare, precum şi fondurile de investiţii, alături de administratorii acestora. De asemenea, actul normativ respectiv stipulează că moratoriul de plată se aplică şi împrumuturilor acordate de angajator salariaţilor săi.
 

Ce se întâmplă cu dobânda şi comisioanele calculate pe perioada moratoriului?
 

Aspectele privind tratamentul aplicat dobânzilor şi comisioanelor reprezintă domeniul unde exista cele mai multe confuzii în referirile la măsura adoptată de statul vecin. În Ungaria, dobânzile şi comisioanele se calculează pe perioada moratoriului. Aveam de a face cu o suspendare a plăţilor şi nu cu o anulare a acestora, asa cum cred unele persoane. Dobânzile şi comisioanele nu se capitalizează, dar, odată ce moratoriul a luat sfârşit, ele trebuiesc plătite ca o obligaţie separată, în rate anuale egale eşalonate în timp. La această soluţie s-a ajuns în doi paşi.
 

Primul decret a dat naştere la interpretări diferite, unii analişti ajungând la concluzia că, în absenţa unei alte înţelegeri între părţi, dobânzile şi comisioanele devin scadente imediat după 31 decembrie 2020, dată la care moratoriul este prevăzut să expire. Totuşi, trebuie reţinut faptul că actul normativ mai sus amintit prevede că “scadenţele pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi durata obligaţiilor vor fi prelungite cu durata moratoriului de plată”. În acest context, s-a simţit nevoia unor clarificări legislative ce au fost făcute prin cel de al doilea decret guvernamental.

După cum se precizează într-un comunicat al ministerului de finanţe maghiar, noul decret, alături de detaliile tehnice, are meritul de a ajuta debitorii care au decis să beneficieze de moratoriu să nu ajungă în situaţia de a se confrunta cu o sarcină financiară greu de suportat în anul 2021, când plata obligaţiilor va fi reluată. În acest sens, decretul respectiv specifică expres că, pe durata moratoriului, băncile nu vor avea permisiunea să încaseze dobandă compusă, ceea ce va reduce sarcina debitorilor.

În plus, începând cu data de 1 ianuarie 2021, creditorii vor trebui să extindă scadenţa împrumuturilor în aşa fel încât suma totală a fiecărei rate de capital plus cota din dobânda acumulată pe durata moratoriului să nu depăşească suma ratelor de plată stabilite conform contractului originar. Această ultimă prevedere înseamnă că scadenţa finală a împrumuturilor va fi majorată cu o perioada de timp mai mare decât durata moratoriului de plată. Regulile pentru dobânzi se aplică şi comisioanelor.
 

Concluzii
 

O primă concluzie este aceea că emiterea de reglementări sub presiunea timpului şi evoluţia rapidă a evenimentelor fac necesară aducerea de clarificări ulterioare sau chiar completarea/reconsiderarea soluţiilor propuse iniţial (uneori chiar la interval de câteva zile). Acesta a fost situaţia nu numai în Ungaria, dar şi în alte ţări. În al doilea rând, experienţa maghiară arată că nu este suficient doar ca legiuitorul dintr-o anumită ţară să suspende obligaţiile de plată pe durata moratoriului (pentru a uşura presiunea asupra lichidităţii debitorilor), ci acesta ar trebui să gasească şi soluţii pentru a dispersa în timp povara financiară aferentă dobânzilor şi comisioanelor acumulate în perioada respectivă. În absenţa unei astfel de măsuri, debitorii s-ar confrunta în etapa ce va urma imediat moratoriului cu un volum de plăţi pe care l-ar putea găsi de nesuportat.