- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Biserica, principalul beneficiar al fondurilor redirecţionate de români din impozitul pe venit
Aproape o treime dintre românii care au ales să redirecţioneze 2% din impozitul pe venit de anul trecut către o organizaţie non-profit au optat pentru biserică şi fundaţiile bisericeşti, în timp ce circa 10% au decis ca fondurile să ajungă la SMURD sau Salvaţi Copiii, potrivit unui studiu al GfK.
GfK: Biserica, principalul beneficiar al fondurilor redirecţionate de români din impozitul pe venit (Imagine: Răzvan Chiriţă/Mediafax Foto)
"Doar 60% dintre persoanele care câştigă venituri din diverse surse ştiu despre posibilitatea redirecţionării a 2% din impozitul pe venit către o organizaţie non-profit. Acestea sunt mai degrabă persoane din mediul urban cu educaţie superioară şi venituri mai mari", se arată într-un comunicat al companiei de cercetare de piaţă.
Deşi cunosc generic posibilitatea redirecţionării celor 2% din impozitul pe venit, doar ceva mai mult de jumătate dintre aceste persoane au şi acţionat în această direcţie în 2009 (56%).
ULTIMELE ȘTIRI
-
Marcel Ciolacu rămâne Premierul României
-
Moşteanu: USR nu va vota guvernul Ciolacu 2
-
Promisiuni: Guvernul Ciolacu 2 vrea să majoreze contribuţia la Pilonul II de pensii private de la 4,75% la 6% în patru ani şi să majoreze suma deductibilă pentru Pilonul III
-
Ciolacu, după ce a fost desemnat premier: Românii au nevoie de stabilitate
În topul beneficiarilor se află biserica sau fundaţiile bisericeşti - 29% din cei care au redirecţionat. La o distanţă apreciabilă se situează SMURD (10%), Salvaţi copiii (9%), Copii în dificultate (6%) şi Crucea Roşie (aproximativ 6%).
De asemenea, aproximativ 8% dintre persoane au redirecţionat 2% din impozitul pe venit către diverse şcoli sau fundaţii care sprijină educaţia sau cultura.
De departe, criteriul care a stat la baza alegerii unei organizaţii către care să orienteze 2% din impozitul pe venit în 2009 este recomandarea, fie din partea familiei, prietenilor sau cunoştinţelor, fie din partea companiei la care lucrează, în condiţiile în care aproape două treimi dintre cei chestionaţi au optat pentru una dintre cele două variante.
Aproximativ 15% dintre persoane s-au documentat şi au decis singure organizaţia după anumite criterii, în timp ce pentru alte 6% dintre persoane organizaţia a fost impusă de către compania la care lucrează.
Principalele motive menţionate de către cei care nu au redirecţionat 2% din impozit în 2009 sunt fie lipsa de interes (28%), fie lipsa unui venit în 2009 (26%). Alte persoane invocă necunoaşterea procedurii de redirecţionare (15%), lipsa de încredere în ONG-uri (8%) sau faptul că nimeni nu le-a solicitat acest lucru (7%).
Intenţia de redirecţionare a 2% din impozitul pe venit în 2010 este la nivel declarativ sensibil mai mare faţă de anul trecut, peste trei sferturi dintre persoanele care cunosc această posibilitate spunând că vor şi acţiona în consecinţă.
Ca posibili beneficiari, ierarhia este asemănătoare cu 2009, pe primul loc aflându-se biserica sau fundaţiile bisericeşti (23% dintre cei care intenţionează să redirecţioneze), urmată de organizaţiile Salvaţi Copiii (14%), SMURD (13%), Copii în dificultate (10%) şi Crucea Roşie (aproape 9%).
Pe de altă parte, gradul de notorietate al unor campanii de promovare este destul de mic, doar aproximativ un sfert dintre persoanele care cunosc această posibilitate putând menţiona campaniile, ceea ce arată că decizia de redirecţionare a unei părţi din impozitul pe venit este mai puternic influenţată de alţi factori decât de campaniile de promovare realizate de organizaţii şi ONG-uri.
"Problemele copiilor abandonaţi sau aflaţi în dificultate sensibilizează cel mai mult opinia publică, aceasta fiind de departe principala cauză pentru care persoanele intervievate doresc să fie folosiţi banii redirecţionaţi din impozit (42%). Alte cauze menţionate într-o proporţie mult mai mică sunt bătrânii abandonaţi sau afectaţi de sărăcie (10%), biserica (6%), persoane cu dizabilităţi sau protecţia mediului (câte 6% fiecare). Pe de altă parte, combaterea violenţei în familie sau ajutorarea persoanelor infectate cu HIV/ SIDA sunt considerate prioritare de mai puţin de 2% dintre persoanele intervievate", se mai spune în comunicat.
Studiul GfK Omnibus a fost realizat în luna martie 2010, pe un eşantion de 426 de persoane din mediul urban şi rural care câştigă venituri din salarii sau alte surse. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 18 ani şi peste.
GfK România, fondată în 1992, este parte integrantă a grupului german GfK.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.