Bloomberg: Cele mai sărace trei ţări din UE vor să adopte moneda unică. În ce stadiu se află România

România a anunţat săptămâna trecută că va prezenta strategia pentru adoptarea monedei unice până la sfârşitul anului, alăturându-se în acest fel Bulgariei şi Croaţiei în căutarea unei căi de a adera la blocul monetar.

Acest lucru ar putea ajuta naţiunile balcanice să rămână aproape de nucleul Uniunii Europene, deoarece apar întrebări cu privire la distribuirea viitoare a fondurilor esenţiale pentru dezvoltare.

„După Brexit, plasarea în afara zonei euro te-ar putea ţine în afara liniei. Dacă vă uitaţi la bugetul pe care UE îl are pregătit, veţi vedea că accentul se pune mult mai mult pe zona euro. Comisia Europeană doreşte să aibă această facilitate de convergenţă pentru aderarea la euro, astfel că ţările trebuie să profite de acest lucru”, a declarat Juraj Kotian, economist la Erste Group Bank AG, din Viena.

Ţări din partea de est a continentului - precum Slovenia, Slovacia, Estonia, Lituania sau Letonia - folosesc moneda unică, însă ţări precum Polonia, Cehia sau Ungaria nu au niciun plan să le urmeze exemplul, deoarece exemplul Greciei privind politica de independenţă monetară nu a ajutat, însă pentru ţările membre UE mai puţin dezvoltate fondurile de dezvoltare ar putea să fie necesare.

„Pregătirile Bulgariei pentru aderarea la zona euro sunt cele mai avansate, aceasta a atras deja leva către euro şi doreşte să se alăture mecanismului european a ratei de schimb - precursorul adoptării - din această vară. Croaţia intenţionează să treacă la moneda unică în cinci-şapte ani, în timp ce România - cea mai populată dintre cele trei, cu 20 de milioane de locuitori - nu şi-a dezvăluit încă noua dată-ţintă”, notează Bloomberg.

România doreşte să atingă până în 2020, cota de 70% din produsul intern brut mediu pe cap de locuitor al zonei euro, în creştere cu circa 60%, potrivit ultimului program de convergenţă aprobat joi. „Stabilirea unei date concrete de adoptare a euro presupune mai întâi o analiză aprofundată, în special a convergenţei reale, structurale şi instituţionale”, a precizat Guvernul de la Bucureşti.