Bloomberg: Dezmăţul cheltuielilor bugetare din campanie testează bugetul României

Pentru Luciana Bizgan, o croitoreasă din Turnu Măgurele, cursa prezidenţială ar putea însemna că nu va mai fi nevoită să meargă la serviciu în cizme de cauciuc.

"Sper că de data asta va veni rândul străzii mele", a spus Bizgan.

România, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, a cărei transformare post-comunistă a împins randamentul obligaţiunilor la minime record, îşi desface baierele pungii la un an după cea a ieşit de sub monitorizarea UE pentru lipsa disciplinei fiscale.

Deficitul bugetar ar putea atinge anul viitor un nivel dublu al ţintei guvernamentale de 1,4%, dând bătăi de cap succesorului lui Ponta, dacă premierul va câştiga alegerile de duminică.

"Guvernul va fi nevoit să facă unele ajustări semnificative anul viitor, pentru a respecta planul pentru deficitul bugetar", a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Deficitul bugetar al României a urcat până la 7,2% din PIB în 2009, după ce guvernul a mărit pensiile şi salariile funcţionarilor publici, chiar dacă haosul economic global provocat de prăbuşirea băncii Lehman Brothers a redus veniturile bugetare.

Pentru readucerea deficitului la limita de 3% permisă de UE a fost nevoie de restrângerea cheltuielilor, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen de 10% a scăzut de la 5,3% la 3,7%, potrivit datelor Bloomberg.

România are ca ţintă un deficit bugetar de 1,4% în 2015.

La 31 octombrie, România înregistra excedent bugetar, dar Ponta a cerut miniştrilor să accelereze cheltuielile până la sfârşitul anului. Guvernul a alocat peste 1,1 miliarde de lei (317 milioane dolari) autorităţilor locale, în cadrul unei remanieri bugetare aprobată cu trei zile înainte de începerea campaniei electorale.

De atunci, Ponta a traversat ţara pentru a redeschide şcoli renovate şi a inspecta drumuri refăcute. Ponta a declarat marţi seara că deficitul din acest an va fi uşor sub 2%.

Premierul, care a obţinut 40,4% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, a promis totodată fonduri suplimentare, majoritatea din bugetul anului viitor.

"Cheltuiţi rapid banii pentru grădiniţă şi sistemul de canalizare", a spus Ponta primarului din Dărmăneşti, în timpul unei vizite făcute în octombrie în localitate.

Unele oraşe au acceptat provocarea. Pavajele şi bordurile instalate chiar şi anul trecut sunt înlocuite în Bucureşti şi ale oraşe. Şcolile şi birourile primarilor sunt renovate.

Cheltuielile suplimentare ar putea contribui la revigorarea creşterii economice. În trimestrul al doilea, economia a avansat cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai puţin de o treime faţă de ritmul de 3,9% înregistrat în trimestrul întâi. Creşterea a fost cea mai rapidă din UE.

"România a făcut un efort uriaş pentru a face economia mai puternică şi mai rezistentă la şocuri, fiind extrem de important ca ţara să nu pună în pericol acest progres considerabil", a declarat marţi Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria.

Comisia Europeană a avertizat în prognoza de toamnă publicată pe 5 noiembrie că în lipsa unor noi măsuri de creştere a veniturilor sau de reducere a cheltuielilor, deficitul bugetar va creşte la 2,8% în 2015.

Uniunea Europeană şi FMI au amânat evaluarea celui de-al treilea acord standby al României din 2009 până după alegerile de duminică, dorind să vadă dovezi ale sustenabilităţii fiscale. Instituţiile internaţionale aşteaptă proiectul de buget pentru 2015, care va fi discutat probabil luna viitoare şi aprobat de Parlament în ianuarie, a declarat ministrul de Finanţe Ioana Petrescu, pe 6 noiembrie.

Guvernul va încerca probabil să renegocieze ţintele fiscale cu instituţiile internaţionale, a spus Ponta, potrivit căruia România trebuie să cheltuiască mai mult pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă şi reducerea decalajului faţă de statele occidentale.

Campania prezidenţială a lui Ponta include promisiuni de majorare a salariilor şi pensiilor, evitarea creşterilor de taxe şi reducerea TVA la fructe şi legume, dar Roxana Hulea, analist la Societe Generale, consideră că nu toate iniţiativele vor fi îndeplinite.

"Unele dintre măsurile şi promisiunile făcute pentru alegeri vor trebui să fie inversate. În special pentru că acordul cu FMI trebuie să revină pe direcţia stabilită", afirmă Hulea, într-un email de la Londra.

Cu câteva zile înainte de alegeri, croitoreasa Bizgan ignoră subiecte de campanie precum independenţa justiţiei, fiind mai preocupată de generozitatea celui care va câştiga.

"Nu-mi pasă cine va câştiga. Sper doar că vom trăi ceva mai bine, iar copiii mei vor putea merge la o şcoală decentă", a spus ea.