BM: România nu are mulţi funcţionari publici, este o problemă de eficienţă şi plată inegală

"România nu avea mulţi angajaţi publici atunci când am început să lucrăm pe plan local, la începutul anilor '90, ci un sistem relativ mic de salariaţi şi salarii foarte reduse. Creşterile operate ulterior au fost justificate, atât ca număr, cât şi în ceea ce priveşte salariile. Nu se pot atrage persoane pregătite bine la asemenea remuneraţii şi nici să se îndeplinească atâtea funcţii cu puţini oameni. În prezent, dimensiunea sistemului pare adecvată. Nu se poate vorbi despre o situaţie clasică în care sistemul este supradimensionat, ci este o problemă de eficienţă şi de plată a funcţionarilor publici", a declarat pentru MEDIAFAX Hartmann, care condus şi în perioada 1992-1996 misiunea rezidentă a Băncii Mondiale.

Ea a explicat că, în prezent, există unele zone din sistemul public unde salariile sunt excepţionale.

"Eu sunt profesor în Germania şi m-am gândit că poate ar trebui să încep să lucrez în România", a continuat Hartmann, care a început să râdă apoi.

În ceea ce priveşte legea salarizării unice, Hartmann a subliniat importanţa unui sistem transparent de plată.

"Dacă nu există un sistem de salarizare transparent, atunci acesta devine subiect al negocierilor între diverse grupuri, reprezentate de interese diferite. Astfel, sistemul propus, bazat pe comparaţie între salariaţi, este ceva de dorit, dar această lege este doar începutul reformei", a explicat oficialul Băncii Mondiale.

Totodată, ea consideră că, pe termen mediu, construcţia unui sistem guvernamental eficient este esenţială, în condiţiile în care cercetările au demonstrat că o creştere economică sustenabilă necesită o astfel de administraţie.

"Asta înseamnă că în România trebuie să existe structuri eficient administrate în acele zone unde guvernul este implicat. Asta nu înseamnă neapărat mai mulţi funcţionari publici, dar înseamnă sisteme clare, care pot fi trase la răspundere şi persoane pregătite", a spus Hartmann.

Ea a dat exemplul Germaniei, unde absolvenţii aspiră să fie funcţionari publici şi, în principal, studenţii cu note mari ajung să lucreze în administraţie, care este independentă faţă de schimbările politice.

"Acestea este unul dintre modelele posibile, dar mai există şi altele care pot fi luate în considerare, din alte state. În România va dura ceva timp până când se va construi un sistem politic matur şi stabil. Este şi mai important ca oamenii pregătiţi din punct de vedere tehnic să fie incluşi în sistem, astfel încât să continue să funcţioneze şi în timpul schimbării sistemului politic", a continuat Hartmann.

Hartmann a încheiat subliniind corelaţia existentă între dezvoltarea economică şi comportamentul sistemului politic, arătând că dezvoltarea economică va fi ajutată de stabilitatea politică din administraţie şi mediul politic.

România are aproximativ 1,4 milioane de angajaţi în administraţia publică.