BM: România se numără printre ţările vulnerabile la criza datoriilor de stat din zona euro

Deşi experţii BM consideră că o soluţionare graduală, lină, a crizei din zona euro este cel mai probabil scenariu, aceştia nu exclud posibilitatea unei "ajustări dezordonate", cu un impact sever atât pentru cele cinci state europene dezvoltate aflate în dificultate prin prisma datoriilor ridicate (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda şi Italia), cât şi pentru economiile în dezvoltare din regiune.

Însă, chiar şi în cazul scenariului optimist, statele în tranziţie şi regiunile care au legături financiare şi economice strânse cu aceste cinci ţări s-ar putea confrunta cu "repercusiuni importante", notează BM în raportul Perspective Economice Globale 2010.

În timp ce multe dintre statele sărace din Europa, Asia Centrală şi Africa sunt expuse în principal pe canalul exporturilor, fiind neclar dacă vor găsi alte pieţe de desfacere în eventualitatea adâncirii crizei din zona euro, pentru mai multe ţări principalul factor de risc vine din zona financiară.

"Într-o situaţie de risc sunt de asemenea şi ţările ale căror sectoare financiare sunt strâns legate de aceste state cu grade ridicate de îndatorare. Albania, Bulgaria, România şi Serbia sunt economii care au beneficiat în trecut de fluxuri masive de capital de la instituţiile financiare elene", notează BM.

În mod similar, băncile din Spania şi Portugalia au investit masiv în America Latină.

"Per total, sectoarele public şi privat din America Latină au împrumutat 320 miliarde de dolari, sau 8% din PIB, în timp ce Europa emergentă datorează circa 400 miliarde de dolari, sau 13% din PIB", precizează experţii Băncii Mondiale.

Criza datoriilor de stat din zona euro a început la sfârşitul anului trecut în Grecia, după ce Guvernul elen a anunţat un deficit bugetar de peste 13% din PIB pentru anul 2009, cu mult peste estimările înaintate de cabinetul anterior către autorităţile UE, în contextul unei datorii publice apropiate de 120% din PIB, sau peste 265 miliarde euro.

Costurile de finanţare suportate de Guvernul elen au crescut puternic în primele luni ale acestui an, iar ulterior criza s-a extins şi către alte ţări cu datorii şi deficite mari din zona euro, investitorii cerând dobânzi tot mai mari acestor state şi manifestând tot mai puţină încredere.

Astfel, multe din zona euro au adoptat rapid planuri de reducere a deficitului bugetar, care cuprind numeroase măsuri de austeritate întâmpinate cu proteste de populaţie şi cu pesimism de analişti, care sunt sceptici în privinţa soluţionării crizei şi consideră că restrângerea cheltuielilor publice va afecta negativ relansarea economică regională şi globală.

În raportul prezentat joi, Banca Mondială avertizează că o criză de încredere, un default (intrarea în incapacitate de plată) sau o restructurare masivă a datoriilor uneia dintre cele cinci state din zona euro aflate în dificultate ar putea avea consecinţe serioase pentru economia globală, atât din cauza recesiunii profunde în care s-ar adânci ţara respectivă, cât şi prin prisma potenţialelor efecte de domino ale unui default asupra situaţiei financiare a băncilor creditoare din întreaga lume.