BNR a eliberat băncilor 600 de milioane de euro, dar dobânzile la credite ar putea creşte

“Deocamdată creditul nu se scumpeşte. Nu vedem o scumpire a creditelor noi. Însă, dobânzile cresc în Statele Unite şi în Europa. Nu o să rămânem la coadă”, a declarat vineri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care a răspuns astfel unei întrebări legate de o tendinţă de creştere a dobânzilor la creditele noi.

Acesta a arătat că Banca Naţională a României (BNR) a eliberat circa 600 de milioane de euro, reducând rata rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută de la 10% la 8%.

“Ne îndreptăm spre normalitate, adică spre 2% pentru rezerve, atât cât este media în UE. Noi nu dăm bani băncilor şi nu le finanţăm. Băncile nu trebuie să ne dea socoteală ce fac cu banii. Scopul este să descurajăm creditul în valută, care ajunsese la 70%. Acum este sub 50% şi va continua să scadă. Nu trebuie să-l omorâm definitiv. Sunt clienţi ai băncilor care au venituri în valută, cum ar fi exportatorii, şi au tot dreptul să ia credite în valută.”, a mai spus Isărescu, în cadrul conferinţei de presă.

Acesta a precizat că, în prezent, diferenţa dintre dobânzile la creditele în lei şi cele în valută este foarte mică.

“Clienţii băncilor s-au uitat doar la dobândă, nu şi la cursul de schimb. Cine face un calcul pe termen lung observă că se ajunge la un echilibru”, a afirmat guvernatorul BNR.

Conform datelor făcute publice vineri de BNR, rata anuală a inflaţiei a rămas relativ constantă în luna martie 2017, la 0,18 la sută, comparativ cu luna anterioară (0,2 la sută), în concordanţă cu prognoza BNR. Această evoluţie s-a datorat temperării dinamicii anuale a preţului combustibililor, ce a compensat efectele accelerării creşterii preţurilor volatile alimentare şi a inflaţiei CORE2 ajustată, a cărei rată anuală a urcat la 1,04 la sută, de la 0,91 la sută în februarie.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să îşi restrângă valoarea negativă, ajungând în martie 2017 la -0,9 la sută, de la -1,1 la sută în luna februarie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a urcat la -0,5 la sută, de la -0,7 la sută în februarie 2017. Traiectoria ascendentă a celor doi indicatori se datorează, în bună măsură, disipării graduale din calculul acestora a variaţiilor anuale afectate de reducerea cotei TVA din iunie 2015.

Creşterea economică s-a accelerat peste aşteptări în trimestrul IV 2016, datele revizuite indicând o dinamică anuală a PIB real de 4,8 la sută. Ritmul mai rapid de creştere s-a datorat, în principal, contribuţiei exportului net, ca urmare a ecartului pozitiv dintre ritmurile anuale de creştere a exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii. Pe ansamblul anului 2016, majorarea cu 4,8 la sută a PIB a avut ca determinant consumul privat, care a atins cel mai ridicat ritm de creştere din ultimii nouă ani (7,3 la sută), în condiţiile relaxării politicii fiscale şi celei de venituri, precum şi ale îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă. În schimb, aportul formării brute de capital fix a devenit negativ.

Pentru anul 2017, cele mai recente date statistice relevă menţinerea în primele două luni a unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerţ şi servicii, accelerarea creşterii producţiei industriale, dar şi prelungirea declinului activităţii din construcţii. În condiţiile în care creşterea dinamicii productivităţii muncii a fost inferioară celei înregistrate de câştigurile salariale, ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie a sporit comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior.

Soldul contului curent al balanţei de plăţi a devenit pozitiv în primele două luni ale anului curent, pe fondul evoluţiei favorabile a balanţei veniturilor primare, deşi deficitul comerţului cu bunuri s-a adâncit comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Condiţiile monetare reale şi-au menţinut caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat şi-a amplificat dinamica anuală în luna martie (3,1 la sută, de la 2,1 la sută în februarie). Evoluţia creează premisele stopării în acest an a traiectoriei descendente a ponderii în PIB a creditului privat, inclusiv pe fondul diminuării operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante.

Creşterea a fost susţinută în principal de componenta în lei, a cărei dinamică anuală s-a mărit la 14,1 la sută în termeni anuali. Contribuţia majoră la această evoluţie a revenit împrumuturilor noi acordate societăţilor nefinanciare şi creditelor pentru consum. Pe acest fond, ponderea în total a creditului în lei s a majorat la 58,2 la sută (cel mai ridicat nivel înregistrat din ianuarie 1997), de la 34,6 la sută în mai 2012. Această evoluţie asigură o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2017, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Scenariul actual al prognozei relevă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei pe întreg intervalul de proiecţie, însă pe o traiectorie uşor mai joasă decât cea prezentată în raportul precedent.

Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern şi extern. Pe plan intern, acestea sunt generate, în principal, de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul recentelor iniţiative legislative în sfera salarială şi fiscală.

Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, având ca principale surse calendarul electoral din ţările europene, negocierile pentru Brexit şi politicile economice ale administraţiei SUA.

În aceste condiţii şi pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. În contextul reducerii creditului în valută, al consolidării rezervelor valutare peste nivelul adecvat (35,96 miliarde euro la 30 aprilie 2017) şi al îmbunătăţirii structurii acestora, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 8 la sută de la 10 la sută începând cu perioada de aplicare 24 mai -23 iunie 2017. Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută.

Deciziile Consiliului de Administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse pe plan global.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru realizarea obiectivelor pe care le are.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 15 mai 2017. În aceste condiţii, minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară va fi publicată pe website-ul BNR tot în data de 15 mai, la ora 15.00.

Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 3 iulie 2017.

Citeşte şi: SURPRIZĂ pe piaţa de servicii financiare din România. Una dintre cele mai mari companii de telecomunicaţii va acorda CREDITE pentru populaţie

Citeşte şi: A scăzut numărul celor cu credite în franci elveţieni

Citeşte şi: A scăzut numărul celor cu credite în franci elveţieni

Citeşte şi: Clienţii cu credite în franci elveţieni: „Tăriceanu să-şi reconsidere de urgenţă poziţia exprimată”