BNR a majorat dobânda-cheie la 2% pe an/ Conecinţa: vor majora dobânzile la credite. Şi ROBOR va creşte/ Isărescu: Probabil că în februare vom decide restrângerea coridorului din jurul dobânzii-cheie

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, în şedinţa din 8 ianuarie 2018 Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât următoarele:
- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
- majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an de la 0,75 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,00 la sută pe an de la 2,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda-cheie a mai fost setată la 2% pe an în perioada 1 aprilie – 7 mai 2015, după care s-a menţinut, până luni, 8 ianuarie 2018, la 1,75% pe an.

Analiştii economici se aşteptau la o majorare a dobânzii-cheie de către BNR în 2018, dar nu se aşteptau ca această măsură să fie luată încă din ianuarie.

BNR precizează că un comunicat detaliat va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susţinut de guvernatorul Mugur Isărescu, la ora 15.00, la sediul băncii centrale.

Isărescu: Probabil că în februare vom decide restrângerea coridorului din jurul dobânzii-cheie

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a anunţat luni, într-un briefing de presă, că banca centrală ar putea restrânge coridorul dintre facilitatea de depozit şi facilitatea de credit, măsură care „a fost discutată la şedinţa de acum, dar nu şi decisă”.

BNR a majorat luni, odată cu dobânda de politică monetară (de la 1,75% la 2% pe an), şi dobânda pentru facilitatea de depozit (de la 0,75% la 1% pe an), şi pe cea pentru facilitatea de credit (de la 2,75% la 3% pe an), menţinând astfel coridorul de +/- un punct procentual din jurul dobânzii-cheie. Acest coridor ar putea fi restrâns în februarie.

„Consiliul de Administraţie a discutat şi despre restrângerea acestui coridor, dar nu a hotărât nimic, ci va decide probabil în februarie”, a spus Mugur Isărescu, apreciind că gradul de absorbţie a lichidităţilor din piaţă este satisfăcător. O nouă şedinţă de politică monetară este programată pentru data de 7 februarie.

Referitor la evoluţia inflaţiei, Mugur Isărescu a spus că „nu avem un desfăşurător”, dar acum sunt „incertitudini suplimentare faţă de cele din decembrie”, incertitudini care „sperăm să se clarifice până în februarie”.

Guvernatorul BNR a mai spus că indicatorul ROBOR (în special la 3 şi la 6 luni) „s-ar putea să aibă o evoluţie uşor surprinzătoare şi chiar să scadă sub 2%”.

Dobânda-cheie a mai fost setată la 2% pe an în perioada 1 aprilie – 7 mai 2015, după care s-a menţinut, până luni, 8 ianuarie 2018, la 1,75% pe an.

Potrivit Băncii Naţionale, „rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63 la sută, de la 1,77 la sută în septembrie, şi la 3,23 la sută în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variaţie al ţintei, dar mai mare decât cel prognozat”.

Creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflaţiei. Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului.

„Creşterea economică în trimestrul III 2017 a continuat să se accelereze semnificativ, peste aşteptări. Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8 la sută (de la 6,1 la sută în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3 la sută, de la 7,3 la sută în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima dată în ultimele şase trimestre – formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8 la sută. Contribuţia exportului net la evoluţia PIB şi-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus şi de variaţia stocurilor (-0,7 puncte procentuale). Din perspectiva ofertei, creşterea PIB a avut o susţinere cvasigenerală. Sectorul terţiar a continuat să aibă cea mai importantă contribuţie, urmat de agricultură, care a consemnat cel mai înalt nivel de creştere din ultimii patru ani”, se arată într-un comunicat extins al BNR.

Banca centrală a mai anunţat: „Datele statistice aferente lunii octombrie 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale înregistrate de-a lungul întregului an şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul prelungirii condiţiilor stimulative înregistrate pe piaţa muncii şi la nivelul politicii veniturilor. Deficitul comercial şi-a continuat evoluţia nefavorabilă, cumulând în primele 10 luni 9,4 miliarde euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016”.

De asemenea, „cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare determinată în principal de factori de natura ofertei, precum şi de presiunile în creştere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate. Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului şi ritmul expansiunii economice a zonei euro şi pe plan global, inclusiv în condiţiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore”.

Pe baza acestor evaluări, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an; totodată, a decis majorarea la 1,00 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi creşterea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit hotărârii CA al BNR, sinteza (minuta) deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 15 ianuarie 2018, la ora 15.00.

Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 februarie 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.

Analist: În urma creşterii dobânzii BNR, băncile vor majora dobânzile la credite. Şi ROBOR va creşte

Majorarea dobânzii-cheie de către Banca Naţională a României (BNR), de la 1,75% la 2%, va avea ca efecte creşterea dobânzilor la credite, apoi - după o lună - creşterea dobânzilor şi la depozite, iar indicatorul ROBOR „se va duce în sus”, a declarat pentru MEDIAFAX analistul economic Dragoş Cabat.

„Băncile comerciale vor majora dobânzile la credite, apoi şi la depozite, dar după o lună-două. ROBOR-ul o să se ducă şi el în sus, dar trebuie menţionat că această majorare a dobânzii-cheie este en efect al inflaţiei, nu e un generator de inflaţie”, a spus analistul.

Dragoş Cabat a mai spus că „era de aşteptat ca BNR să majoreze dobânda-cheie, în condiţiile în care inflaţia a dat semnalul că va urca, leul se depreciază, iar economia creşte mult peste potenţial”.