BNR a redus dobânda cheie de la 3,25% la 3% şi ratele rezervelor minime la lei, de la 12% la 10%

"În şedinţa din 30 septembrie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an de la 3,25% începând cu data de 1 octombrie 2014 şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 10% de la 12%, începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2014. Rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută se menţine la nivelul de 16%", se arată într-un comunicat al BNR.

Banca centrală a păstrat formula de "gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar".

Totodată, pentru a atenua volatilitatea ratelor dobânzilor pe piaţa monetară interbancară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,75 puncte procentuale, de la +/-3 puncte procentuale.

Astfel, de la 1 octombrie, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 5,75% pe an, de la 6,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an.

"BNR reiterează că utilizarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune  în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional este de natură a asigura îndeplinirea obiectivelor fundamentale privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, precum şi menţinerea stabilităţii financiare", se mai spune în comunicat.

Tăierea dobânzii de politică monetară era aşteptată de analişti, care au estimat că banca centrală va menţine şi rezervele minime obligatorii (RMO), la 12% pentru pasivele în lei şi 16% pentru valută.

Cei mai mulţi analişti au anticipat, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al Asociaţiei AnaliştilorFinanciar-Bancari din România (AAFBR), că rezervele minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei ar putea fi menţinute de BNR la 12%, în timp ce un număr mic dintre ei au prevăzut o reducere a acestora la 10%.

Aceasta este a doua reducere a dobânzii de politică monetară după reluarea ciclului de scădere, în august, când Banca Naţională a operat o tăiere de 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%.

La şedinţa CA din luna iulie, nivelul dobânzii cheie a fost menţinut la 3,5%, la care a ajuns în februarie, când a fost efectuată ultima reducere din ciclul anterior, de la 3,75%. Ciclul de relaxare a dobânzii de politică monetară a început în iulie 2013, când nivelul se situa la 5,25%, şi a inclus şase trepte de diminuare a indicatorului.

Tot în iulie au fost reduse ratele RMO pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, şi menţinute cele în lei la 12%. Ultima tăiere a acestora a fost operată la începutul anului, de la 15% la 12% pentru pasivele în lei şi de la 20% la 18% pentru cele în valută.

Analiştii se aşteaptă la continuarea ciclului de relaxare a politicii monetare şi în noiembrie, când va avea loc ultima şedinţă de politică monetară din acest an, cu tăierea a încă 0,25 puncte procentuale, astfel încât dobânda cheie va ajunge la 2,75%. În acelaşi timp, majoritatea participanţilor la sondaj estimează o reducere a RMO în lei, în paralel cu menţinerea RMO în valută.

De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat după şedinţa CA din august că prognoza de inflaţie oferă spaţiu pentru o nouă reducere dobânzii-cheie, dar o decizie va depinde mult mai mult de contextul internaţional şi de fluxurile de capital, după experienţa ultimelor luni, în care criza din Ucraina a suprins prin intrări mari de capital în România.

"Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie s-ar putea să mai fie (loc de reducere). Dar noi am avut şi avem reţineri, probabil că vă amintiţi că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simţeam confortabili. A intervenit această evoluţie mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflaţiei pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe, în Europa mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată. În plus, avem un mediu internaţional cu particularităţi. Este categoric ceva deosebit faţă de ce am gândit la începutul anului. Ştiţi că după criza din Turcia au fost ieşiri de capitaluri, uitaţi că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este până acum alta, nu suntem siguri pe ea, mai degrabă incertitudine decât certitudine, a la longue, ca să spun aşa, dar pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri şi presiuni de apreciere a cursului", spunea Isărescu.

BNR a redus din nou în august prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

Guvernatorul a arătat că banca centrală nu poate estima dacă intrările de capital vor continua, dar a realizat că poziţia de 3,5% nu a mai fost atât de confortabilă.

"Să vedem cum merg lucrurile. Cu alte cuvinte, un răspuns scurt ar suna cam aşa: s-ar putea să mai fie loc, dar de data aceasta suntem obigaţi luăm decizii, după experienţa ultimelor luni, luând în considerare într-o măsură mai mare mediul extern", a adăugat Isărescu.

Comunicatul detaliat va fi prezentat de guvernatorul BNR într-un briefing de presă, la ora 15:00.