BNR a redus rata dobânzii cheie la 5%

"În şedinţa din 1 iulie 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,00% pe an de la 5,25% începând cu data de 2 iulie 2013. Începând cu aceeaşi dată rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8% pe an, de la 8,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2% pe an faţă de 2,25%", se arată într-un comunicat al BNR.

Totodată, CA al băncii centrale a stabilit menţinerea ratelor aplicate pentru rezervele minime obligatorii (RMO) constituite de bănci pentru pasivele sub doi ani, la 20% în valută şi 15% în lei.

BNR urmăreşte gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, "prin ajustarea graduală a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară".

BNR a aplicat ultima reducere a dobânzii de politică monetară în martie 2012, de la 5,5% la 5,25% pe an.

Aproape jumătate (46%) dintre membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) au anticipat că Banca Naţională va reduce luni dobânda de politică monetară la 5%, restul estimând că dobânda cheie va fi menţinută la nivelul de 5,25%.

Analiştii apreciază că dobânda cheie ar putea fi redusă la nivelul de 4,75% până în decembrie 2013 şi 4,5% până în decembrie 2014. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi păstrate la nivelul de 15% în anul 2013 şi apoi reduse la 11% până la finele anului 2014, iar cele în valută păstrate la 20% în acest an şi reduse la 16% până la sfârşitul anului viitor.

La şedinţa din luna mai, CA al BNR a păstrat dobânda cheie la 5,25% şi ratele RMO pentru lei şi valută, la 15%, respectiv 20%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat atunci că banca centrală intenţionează să înceapă un ciclu de reducere a ratelor dobânzii de politică monetară chiar de la următoarea reunire a CA (1 iulie), sperând ca acest ciclu să nu fie întrerupt de ştirile din economie.

Isărescu a explicat că scăderea inflaţiei se realizează mai repede decât s-a anticipat la începutul anului, cu minime istorice în februarie şi martie, şi cu o evoluţie similară chiar şi în aprilie, ceea ce va determina devansarea reducerii de dobândă, programată iniţial pentru a doua parte a anului.

Rata anuală a inflaţiei a coborât în februarie la 5,65%, de la 5,97% în ianuarie, continuând descreşterea şi în martie, la 5,25%, însă în următoarele două luni a avansat, la 5,29% în aprilie, respectiv 5,32% în mai.

BNR a redus la şedinţa CA din mai prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,5% la 3,2%, uşor sub nivelul superior al intervalului ţintit pentru 2013, de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă o evoluţie a inflaţiei în linie cu prognozele anterioare ale băncii centrale, precum şi persistenţa deficitului de cerere în pofida ameliorării dinamicii activităţii economice, se arată în comunicatul detaliat transmis de BNR.

În luna mai, rata anuală a inflaţiei a fost de 5,32%, în creştere marginală faţă de luna martie (5,25%), pe fondul creşterii preţurilor volatile alimentare şi a unor accize.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei determinate pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum - indicator calculat de Institutul Naţional de Statistică conform metodologiei Eurostat şi destinat asigurării comparabilităţii la nivel european - s-a situat la 4,38%, în scădere de la 4,56% în decembrie 2012 şi 4,45% în martie 2013.

Rata anuală a inflaţiei de bază CORE 2 ajustată şi-a continuat trendul descendent coborând până la 2,66% în luna mai, comparativ cu 3,25% în luna decembrie 2012. Rata CORE 2 este calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolice.

În ceea ce priveşte creşterea economică, dinamica anuală a PIB s-a îmbunătăţit în primul trimestru al anului (la 2,2% faţă de 1,1% în ultimul trimestru din 2012) datorită exporturilor nete, a căror redresare a antrenat un avans semnificativ al producţiei industriei prelucrătoare. Evoluţia favorabilă a balanţei comerciale s-a reflectat asupra contului curent, al cărui sold s-a menţinut pozitiv în primele patru luni ale anului.

Dinamica anuală a creditului în valută acordat sectorului privat a scăzut cu 4,1%, în timp ce creditarea în moneda naţională a stagnat.

Cursul de schimb a înregistrat fluctuaţii mai ample din cauza volatilităţii sporite a apetitului pentru risc al investitorilor şi a persistenţei incertitudinilor privind evoluţia activităţii economice la nivel european şi global.

În acest context, conduita politicii monetare a vizat ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste, consolidarea transmisiei impulsului de politică monetară şi sporirea încrederii în evoluţia pozitivă a economiei, în condiţiile realizării acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale. Adecvarea manierei de gestionare a lichidităţii din sistemul bancar şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară s-au reflectat favorabil în trendul descendent al ratelor dobânzilor interbancare şi al randamentelor titlurilor de stat, acestea plasându-se în prezent în apropierea sau sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară.

Actuala proiecţie pe termen scurt reconfirmă reluarea dezinflaţiei începând din luna iulie 2013. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare într-un ritm mai accelerat şi să reintre în lunile septembrie/octombrie în interiorul intervalului de variaţie de +/- 1 punct procentual din jurul ţintei de 2,5%.

De asemenea, inflaţia de bază CORE 2 ajustată îşi va continua trendul descendent pe fondul persistenţei deficitului de cerere agregată.

Aceste perspective permit relaxarea graduală a conduitei politicii monetare în condiţiile asigurării unei ancorări eficace a anticipaţiilor inflaţioniste şi acordării atenţiei necesare evoluţiilor mediului intern şi internaţional.

În acest context, CA al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5% pe an, de la 5,25%, începând de marţi, 2 iulie.

Rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8% pe an, de la 8,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2%, faţă de 2,25%, începând cu aceaşi dată.

CA al BNR a hotărât, totodată, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile constituie un semnal pozitiv pentru sistemul bancar, mediul de afaceri şi populaţie, în sensul imprimării unui trend de ieftinire graduală a creditării în lei şi de stimulare a activităţii economice.

O asemenea configurare a politicii monetare vizează în continuare îndeplinirea obiectivului privind asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile prezervării stabilităţii financiare şi ale atenuării impactului nefavorabil exercitat de factorii interni şi externi asupra redresării economiei româneşti.

Principalele riscuri asociate perspectivei pe termen scurt a inflaţiei sunt legate de volatilitatea fluxurilor de capital în condiţiile internaţionale actuale, precum şi de persistenţa rigidităţilor structurale cunoscute ale economiei naţionale.

BNR va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea treptată a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 august, când va fi analizat noul raport trimestrial asupra inflaţiei.