BNR a redus RMO pentru a da flexibilitate băncilor şi lichiditatea necesară rambursărilor MFP

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis săptămâna trecută să menţină dobânda cheie la minimul istoric de 6,25%, pentru a şaptea şedinţă consecutivă, şi să reducă ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă sub doi ani de la 25% la 20%.

"Nu cred că ar trebui să fie chiar aşa o mare surpriză (reducerea RMO la pasivele în valută - n.r.). Aşa cum am menţionat în comunicat şi cum am spus de mai mult timp, suntem într-un proces de aliniere treptată la standardele europene, deci acest proces de reducere treptată a RMO va continua. Am înţeles că surpriza s-a referit mai degrabă la moment, mulţi se aşteptau să fie mai târziu. Dacă stăm să analizăm cu atenţie, cred că nici aici nu ar fi trebuit să fie o surpriză prea mare având în vedere atât flexibilizarea poziţiei în ceea ce priveşte consensul de la Viena, cât şi calendarul maturităţilor, a obligaţiilor de plată externe ale României", a declarat pentru MEDIAFAX guvernatorul băncii centrale.

El a spus că onorarea scadenţelor plăţilor în valută pe care le are statul trebuie pregătită "cum trebuie şi la timp" pentru că altfel creditarea sectorului privat ar avea de suferit.

Isărescu a explicat că dacă Ministerul Finanţelor nu are de unde lua valută atunci schimbă lei, sau ia lei din piaţă şi-i schimbă la BNR, pentru că are acces prin lege la rezerva valutară ca să achite obligaţiile statului.

"Plata la extern se va realiza, asta vreau să spun. Aceasta este prima obligaţie", a continuat guvernatorul BNR.

El a precizat că datoriile scadente se ridică la 2,7 miliarde de euro, iar BNR a eliberat prin reducerea RMO suma de 1,3 miliarde de euro.

"Nu este vorba numai că ajutăm Ministerul de Finanţe, acesta este un lucru minor, este obligaţie. Cum să nu îi ajutăm?! Este obligaţia mea, a băncii naţionale, de a face plăţile interne şi externe în valută. Finanţele au oricând acces la rezerva valutară a statului, adică a BNR, pentru a plăti obligaţiile scandente", a continuat Isărescu.

Întrebat dacă a sfătuit Ministerul Finanţelor să-şi acopere necesarul de valută din timp, Isărescu a afirmat că BNR susţine ideea unui stoc tampon pentru scadenţe importante, întrucât există o anumită volatilitate pe pieţele internaţionale şi nu se ştie ce se întâmplă în momentul în care apare scadenţa.

"Aceasta este o abrodare prudentă pe care o sprijinim şi noi ne comportăm ca atare", a declarat guvernatorul băncii centrale.

Oficialul BNR a spus că reducerea RMO la pasivele în valută nu ar trebui să fie o decizie surprinzătoare şi datorită faptului că banca centrală a anunţat că are o poziţie mult mai flexibilă faţă de expunerile băncilor comerciale.

"Băncile comerciale şi-au făcut datoria, şi-au păstrat expunerea. Situaţia pe plan internaţional este complicată şi această flexibilitate le dă posibilitatea să se adapteze la diferite momente pe care nu putem să le previzionăm. Trebuie să le dai această flexibiltate. Banca Naţională, şi nici România, nu are niciun interes să pună băncile comerciale în poziţia de pierzător. Trebuie să le dăm flexibilitate, să mişte banii, să se ducă să câştige. Cu atât mai mult cu cât starea rezervelor internaţionale şi evoluţia cursului leului sunt pozitive", a mai spus Isărescu.

Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.