BNR a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului. Isărescu: Ne vom înţelege cu noul Guvern pentru a nu avea o politică fiscală discreţionară

Guvernatorul BNR a spus că evoluţia înflaţiei în cel de-al treilea trimestru al anului a fost influenţată de ieftinirile înregistrate pe segmentul legumelor, pe fondul unei recolte bune pe plan european, de corecţia cotaţiei petrolului, indusă de incertitudinile asociate mediului extern, pecum şi de reducerea consistentă a preţului gazelor naturale, în contextul măsurilor de plafonare a tarifului de vânzare

Influenţe negative au avut scumpirea ţigaretelor, şocurile de ofertă pe segmentul cărnii de porc, alături de dinamică anuală robustă a veniturilor salariale şi de excedentul consistent de cerere agregată.

Potenţialele cauze de abatere a ratei inflaţiei de la traiectoria proiectată sunt evoluţiile economiilor externe: ritmul de decelerare a economiei zonei euro şi a celei globale (în particular a Germaniei şi Chinei); escaladările recurente ale conflictelor comerciale şi tehnologice dintre SUA şi China, configuraţia finală a Brexit, precum şi posibilă relaxare a conduitei politicii monetare de către principalele bănci centrale.

Alte influenţe pot apărea din cauza preţurilor materiilor prime pe pieţele internaţionale (produse energetice, mărfuri agroalimentare) , din politica fiscală şi cea a veniturilor, în contextul calendarului electoral încărcat, dar şi de probabila impunere a unor corecţii fiscale (pentru evitarea riscului declanşării procedurilor specifice braţului corectiv al Pactului de stabilitate şi creştere).

Şi evoluiţiile de pe piaţa muncii, dar şi un eventual proces de liberalizare a preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale pot infuenţa inflaţia.

Isărescu: Economia României nu este pe marginea prăpastiei. Situaţia este delicată, dar controlabilă

Economia României nu este nici în abis nici pe marginea prăpastiei, situaţia economică este delicată, totuşi, dar controlabilă, a declarat vineri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflaţiei. 

Creşterea consumului, principalul motor al creşterii economice, a rămas la un nivel înalt, stabil, dar acesta nu este un nivel sustenabil şi cererea se va atenua, a subliniat guvernatorul BNR, care a adăugat că acest lucru ar trebui să se facă prin măsuri înţelepte, pentru a evita acţiunea brutală, violentă a forţelor pieţei.

Guvernatorul a remarcat slăbirea cererii externe, care a erodat activitatea industrială - este cazul industriei auto. În prezentarea sa guvernatorul a demonstrat corelarea între exporturile româneşti, în scădere, şi evoluţia negativă a industriei auto din Germania, în ultimul an de zile.

Pe de altă parte guvernatorul a vorbit de o dinamizare a investiţiilor, remarcând în special creşterea numărului de autorizaţii de construcţie, de „double-digit”.

Isărescu a admis că trebuiesc luate măsuri de ajustare, dar fără a brusca economia, fără să detalieze, însă. „Este treaba Ministerului Finanţelor. Situaţia este albastră, dar controlabilă. Bleu ciel, să spunem”, a conchis guvernatorul BNR. 

”Nu suntem nici în prăpastie, nici pe marginea ei. Ne vom înţelege cu noul Guvern pentru a nu avea o politică fiscală discreţionară” a spus Isărescu.

Isărescu: Un deficit de 6,1%, anticipat de Comisia Europeană, nici nu poate fi luat în discuţie

Un deficit bugetar de 6,1% în 2021, aşa cum a anticipat Comisia Europeană pentru România, nici nu poate fi luat în discuţie, a declarat vineri guvenatorul BNR Mugur Isărescu.

„Au lucrat cu datele pe care le avem în prezent, dar nu putem discuta serios despre un astfel de deficit, nu te iartă pieţele în primul rând, interne sau extrne”, a spus Isărescu.

Guvernatorul spune că este convins că nu se va ajunge într-o astfel de situaţie, dar asta nu înseamnă că România nu poate depăşi un deficit de 3%. „Într-un an electoral este greu, trebuie să facem ajustări fără să bruscăm economia”, a spus Isărescu.

În context, guvernatorul a adăugat că nici discuţiile de tipul „mai sunt sau nu mai sunt bani” nu sunt serioase, sugerând consultări cu Trezoreria statului sau cu departamentul de operaţiuni bancare din BNR pentru a stabili cât poate împrumuta România şi în ce condiţii, pentru că în calcul sunt sume extrem de mari.

Comisia Europeană estimează pentru România creşterea deficitului bugetar de la 3,6% din PIB în acest an la 4,4% anul viitor şi la 6,1% în 2021, în timp ce creşterea PIB ar urma să încetinească de la 4,1% în 2019 la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021.

În previziunile economice de toamnă, făcute publice joi, 7 noiembrie, Comisia mai estimează o inflaţie de 3,9% în acest an, 3,5% în 2020 şi 3,4% în 2021, în timp ce ponderea în PIB a datoriei publice brute ar urma să crească de la 35,5% în acest an la 37,2% în 2020 şi la 40,6% în 2021. Balanţa de cont curent ar urma să se majoreze de la 5,1% din PIB în 2019 la 5,3% din PIB în 2020 şi 5,4% din PIB în 2021.