BNR: Creditele de consum în valută au scăzut în primul trimestru cu 6,16%

Soldul creditelor de consum în lei s-a redus în primul trimestru cu 2,9%, la 25,7 miliarde de lei.

Per total, soldul împrumuturilor pentru consum a coborât în primul trimestru cu 4,81%, la 61,3 miliarde de lei. În luna martie, creditele de consum s-au redus cu 1,92%.

Moneda naţională s-a apreciat în primul trimestru cu aproape 4%, astfel că două treimi din scăderea creditului de consum în valută exprimat în lei provine din modificarea cursului de schimb.

În luna martie, creditele pentru consum în valută, exprimate în lei, s-au redus cu 3,02%, în condiţiile unei aprecieri a leului cu 2,4% în raport cu euro, iar împrumuturile în lei cu aceeaşi destinaţie s-au diminuat doar cu 0,36%.

Şi soldul creditelor contractate de populaţie pentru locuinţe a coborât în primul trimestru, cu 3%, la 28,16 miliarde de lei, în contextul în care declinul componentei în valută a fost mai mic decât aprecierea leului.

Soldul împrumuturilor pentru locuinţe în valută era la finele lunii martie de 26,6 miliarde de lei, în scădere cu 3,06% comparativ cu finele anului trecut şi cu 1,92% faţă de februarie. Astfel, creditele în valută pentru locuinţe, exprimate în moneda în care au fost contractate, au crescut uşor în primul trimestru şi luna martie.

În ceea ce priveşte creditele pentru locuinţe în lei, soldul se menţine la un nivel redus, de doar 1,56 miliarde de lei. Împrumuturile pentru locuinţe în lei au scăzut cu 2,06% în primul trimestru şi cu 0,83% în luna martie.

Portofoliul de împrumuturi contractate de populaţie însuma la sfârşitul lunii martie 102,3 miliarde de lei, reprezentând aproape jumătate din totalul creditelor acordate pe piaţa locală.

Populaţia preferă în continuare creditele în valută, care reprezentau în martie 65% din totalul împrumuturilor acordate persoanelor fizice.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat la începutul lunii aprilie pentru MEDIAFAX că banca centrală pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european.

Ulterior, mai mulţi bancheri au susţinut că măsurile de restricţionare ar trebui să se refere numai la împrumuturile pe termen scurt, de consum, nu şi la cele ipotecare, întrucât diferenţialul între dobânzile la euro şi cele pentru moneda locală este ridicat şi nu există resurse în lei disponibile pe termen lung.