BNR: creşterea economică va scădea semnificativ în 2023, dar se va revigora în 2024

Banca Naţională a publicat marţi minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie care a avut loc pe 9 februarie şi unde BNR a decis să păstreze dobânda de politică monetară la 7%.

Conform minutei, economia se confruntă în continuare cu riscuri, dar este într-o situaţie mai bună decât datele estimate anterior.

Inflaţia este aşteptată să scadă semnificativ şi să intre cu o singură cifră în T3, piaţa muncii rămâne în continuare tensionată chiar dacă automatizarea, digitalizarea va aduce un necesar de oameni mai mic.

BNR vrea să monitorizeze cu atenţie creşterile salariale din sectorul privat, care ar putea duce la presiuni inflaţioniste.

Deficitul comercial şi deficitul de cont curent reprezintă motive de îngrijortare pentru BNR, dar Banca Centrală nu vorbeşte şi despre soluţii.

Mai jos aveţi minuta integrală a şedinţei:

„Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 16,76 la sută în luna noiembrie, la 16,37 la sută în decembrie 2022 – nivel doar marginal superior celui prognozat –, ajungând astfel pe un platou în trimestrul IV 2022, aşa cum s-a anticipat. S-a observat că pe ansamblul intervalului rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere mult mai modestă decât în trimestrele precedente – de la 15,88 la sută în septembrie –, în condiţiile accentuării impactului dezinflaţionist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, în principal ca efect al scăderii considerabile a preţului combustibililor, pe fondul descreşterii cotaţiei ţiţeiului şi al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA. Influenţe dezinflaţioniste suplimentare minore au venit de pe segmentele energie şi preţuri administrate, pe seama unor efecte de bază, au sesizat unii membri ai Consiliului.

În schimb, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reaccelerat uşor ascensiunea în trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, urcând de la 11,9 la sută în septembrie, la 14,6 la sută în decembrie 2022. Totodată, avansul a fost antrenat, de această dată, în principal de subcomponenta non-alimentară şi într-o mai mică măsură de scumpirea alimentelor procesate. Creşterile cvasi-generalizate şi mai accentuate de preţuri consemnate îndeosebi în primele două luni ale trimestrului pe segmentul mărfurilor nealimentare şi pe cel al serviciilor ar putea fi totuşi un fenomen temporar, reflectând probabil majorări întârziate sau suplimentare de costuri, precum şi ajustări ale marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă relativ solide, dar anticipată a slăbi în viitorul apropiat, au susţinut unii membri ai Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat continuă să fie şocurile globale pe partea ofertei – amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate –, precum şi seceta extinsă din anul trecut, ale căror efecte inflaţioniste, directe şi indirecte, au fost potenţate şi în trimestrul IV 2022 de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

Totodată, s-a remarcat că preţurile producţiei industriale pentru piaţa internă au continuat să-şi tempereze creşterea de dinamică pe segmentul bunurilor de consum în trimestrul IV 2022, în condiţiile accentuării descreşterii variaţiei preţurilor celor de folosinţă îndelungată, relevând o tendinţă de atenuare a impactului şocurilor adverse pe partea ofertei asupra costurilor producătorilor în această perioadă. Aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici şi-au cvasi-stopat totuşi ajustarea descendentă spre finele anului trecut, la fel ca şi expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari, care au rămas astfel deasupra intervalului ţintei, în timp ce puterea de cumpărare a consumatorilor s-a erodat uşor şi în octombrie-noiembrie 2022, în condiţiile adâncirii mai pronunţate în teritoriul negativ a creşterii anuale a salariului mediu net real, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul III 2022 şi într-un ritm similar celui din precedentele trei luni, de 1,2 la sută, ce implică o mărire a excedentului de cerere agregată şi în acest interval. În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 3,8 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul II –, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică, cu aportul principal venit de această dată din partea formării brute de capital fix, urmat la o distanţă apreciabilă de cel al consumului gospodăriilor populaţiei. Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în trimestrul III, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importului a depăşit-o sensibil pe cea a exportului de bunuri şi servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variaţia anuală în scădere a preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent şi-a dublat ritmul de creştere în termeni anuali, inclusiv ca urmare a deteriorării severe a soldului balanţei veniturilor primare.

În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrele IV 2022 şi I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţiile implică o restrângere însemnată a excedentului de cerere agregată în acest interval, poziţionat însă pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată în noiembrie 2022, în timp ce dinamica anuală a PIB este aşteptată să se mărească uşor în trimestrul IV 2022, pe fondul unui efect de bază.

S-a observat că cei mai recenţi indicatori cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept principal determinant al creşterii în termeni anuali a economiei în trimestrul IV 2022, dar şi o nouă contribuţie pozitivă semnificativă adusă de formarea brută de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii. Din partea exportului net este însă probabil un impact contracţionist mărit, în condiţiile în care exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus considerabil variaţia anuală în primele două luni ale trimestrului IV 2022 şi mult mai pronunţat decât importurile, inclusiv în contextul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, cu consecinţa accelerării creşterii anuale a deficitului comercial şi a celui de cont curent. Membrii Consiliului au exprimat din nou îngrijorări legate de dimensiunea şi ritmul adâncirii deficitului de cont curent, evidenţiind însă şi efectele majore exercitate în anul 2022 de înrăutăţirea raportului de schimb – resimţite acut şi la nivelul altor economii europene –, precum şi de creşterea deosebit de amplă a fluxurilor de profituri reinvestite şi dividende redistribuite, contrabalansată doar în mică măsură de majorarea intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaţilor din economie a crescut în octombrie-noiembrie 2022 vizibil mai lent decât în semestrul I, iar rata şomajului BIM a urcat din nou la 5,6 la sută în decembrie, de la o medie de 5,4 la sută în trimestrul III, reamplificându-şi astfel ecartul faţă de valorile pre-pandemice. Totodată, dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal a continuat să se mărească într-un ritm sensibil încetinit faţă de prima parte a anului, atingând însă valori tot mai ridicate în primele două luni din trimestrul IV 2022, cu precădere pe seama majorărilor din sectorul privat. Drept consecinţă, costul unitar cu forţa de muncă din industrie şi-a accelerat în acest interval creşterea anuală de două cifre, şi ca urmare a accentuării deteriorării productivităţii muncii, sub impactul costurilor crescute cu energia şi materiile prime.

În aceste condiţii, membrii Consiliului au susţinut din nou necesitatea monitorizării atente a evoluţiilor de pe piaţa muncii, având în vedere inclusiv problemele structurale cronice ale pieţei, precum şi potenţiale majorări salariale mai mari acordate în sectorul privat în contextul inflaţiei ridicate, eventual moderate totuşi în anumite domenii de constrângeri la nivelul firmelor venite din costurile mari cu energia şi materiile prime, precum şi de slăbirea cererii.

În acelaşi timp, s-a sesizat că în debutul anului curent deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a prelungit tendinţa de descreştere graduală evidenţiată în semestrul II 2022, iar redresarea intenţiilor de angajare a survenit după o scădere semnificativă înregistrată la finele anului trecut şi în condiţiile unor mişcări divergente la nivel sectorial, evoluţii ce sugerează o atenuare uşoară a gradului de tensionare a pieţei muncii şi în perspectivă apropiată.

Totodată, s-a reiterat că, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi probabil testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. De asemenea, pe piaţa muncii se vor resimţi probabil tot mai pregnant influenţele extinderii automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi ale recursului în creştere la angajaţi extracomunitari.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea descendentă graduală în prima lună a anului curent, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descreşteri – relativ în linie cu evoluţiile din regiune –, în contextul îmbunătăţirii considerabile a sentimentului investitorilor faţă de pieţele financiare din economiile emergente, sub influenţa aşteptărilor de moderare a întăririi politicii monetare de către Fed.

Într-o asemenea conjunctură, precum şi pe fondul sporirii atractivităţii relative a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat din nou o tendinţă de întărire în raport cu euro începând cu mijlocul lunii ianuarie. Totodată, moneda naţională a continuat să se aprecieze faţă de dolarul SUA, în condiţiile în care acesta a slăbit şi mai mult faţă de euro, pe fondul aşteptărilor divergente ale investitorilor privind ritmul întăririi în perspectivă apropiată a politicii monetare de către Fed şi de către BCE.

Riscuri la adresa evoluţiei ratei de schimb a leului continuă totuşi să vină din accentuarea dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, precum şi dintr-o eventuală înrăutăţire bruscă, pe acest fond, a percepţiei asupra riscului asociat pieţei financiare locale, au atenţionat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influenţele de sens opus decurgând din diferenţialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv faţă de unele pieţe din regiune, în contextul persistenţei sentimentului favorabil de pe piaţa financiară internaţională, cu implicaţii asupra mişcărilor de capital.

În acelaşi timp, s-a observat că creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a decelerat şi în luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungând la 12,1 la sută, de la 13,2 la sută în noiembrie, în condiţiile încetinirii uşoare a scăderii dinamicii componentei în lei – pe fondul majorării volumului împrumuturilor acordate în cadrul programelor guvernamentale –, dar şi ca urmare a accentuării trendului ascendent al variaţiei înalte a creditului în valută, sub influenţa evoluţiilor de pe segmentul societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, până la 68,8 la sută în decembrie, de la 69,4 la sută în luna anterioară.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că, în condiţiile prelungirii schemelor de plafonare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023, noile evaluări relevă perspectiva descreşterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflaţiei până la mijlocul anului 2024 decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III 2023 – în devans cu aproape trei trimestre faţă de prognoza din noiembrie 2022 –, şi apoi la 7,0 la sută în decembrie 2023, mult sub valoarea de 11,2 la sută anticipată anterior, pentru ca în a doua jumătate a anului viitor să îşi încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei, respectiv la 4,2 la sută, similar prognozei precedente.

S-a observat că descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în principal de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaţionist este aşteptat să crească progresiv în următoarele trimestre şi să afecteze puternic evoluţia componentelor exogene ale IPC, dar şi dinamica inflaţiei de bază într-o oarecare măsură. Influenţele majore sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaţioniste tot mai pregnante şi din descreşterea cotaţiilor unor mărfuri – inclusiv ale ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros –, precum şi din ameliorarea lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare, cărora li se vor suprapune cele prezumate a fi generate de noua configuraţie a schemelor de plafonare a preţurilor la energie.

Totodată, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflaţiei rămâne relativ echilibrată, cel puţin în viitorul apropiat, având în vedere tendinţele recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi natura principalilor lor determinanţi.

Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense decât cele anticipate anterior, însă în atenuare treptată, până la epuizare spre finele orizontului noii proiecţii, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind noua creştere consemnată de excedentul de cerere agregată în trimestrul III 2022, dar şi perspectiva restrângerii graduale şi a închiderii acestuia la mijlocul anului 2024.

S-a sesizat că în sensul temperării în perspectivă a inflaţiei de bază vor acţiona, de asemenea, tot mai evident, efecte de bază dezinflaţioniste – îndeosebi pe segmentul alimentelor procesate –, şi normalizarea funcţionării lanţurilor globale de valoare adăugată, precum şi descreşterea treptată a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi a dinamicii preţurilor importurilor, dar de la valori vizibil superioare atinse de acestea recent, în raport cu previziunile. În perspectivă apropiată sunt însă de aşteptat şi mici influenţe de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor mărite ale producătorilor, comercianţilor şi prestatorilor de servicii, prioritar a celor cu materiile prime şi energia, au remarcat mai mulţi membri ai Consiliului. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până în primul trimestru al anului curent, iar ulterior va începe să scadă treptat, pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior, coborând la 9,8 la sută în decembrie 2023 şi la 4,7 la sută la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 7,9 la sută, respectiv 4,0 la sută.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce s-a temperat doar uşor în anul 2022, creşterea economică este aşteptată să decelereze semnificativ în 2023 – în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale –, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, în condiţiile accelerării atragerii de fonduri UE, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere ceva mai graduală a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul IV 2022 şi de la un nivel mai ridicat decât s-a anticipat anterior, implicând închiderea acestuia cu o întârziere de trei trimestre faţă de proiecţia precedentă şi intrarea doar uşoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului 2024.

S-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, dar în condiţiile decelerării puternice a creşterii acestuia în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei încă ridicate şi al ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, precum şi în contextul evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii induse de prelungirea războiului din Ucraina, de natură să afecteze încrederea consumatorilor.

Totodată, s-a sesizat că o proporţie foarte mare din creşterea PIB – sensibil superioară celor din anii precedenţi – va fi generată probabil şi de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să scadă semnificativ în 2023, dar să rămână în următorii doi ani deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condiţiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale suprapuse şi programului Next Generation EU, de natură să susţină investiţii publice cu efecte de antrenare în sectorul privat, dar într-un mediu grevat încă de incertitudini şi costuri ridicate, precum şi de condiţii financiare înăsprite.

Exportul net va continua probabil să exercite un impact contracţionist în următorii doi ani, dar în scădere progresivă, în condiţiile unei decelerări relativ mai pronunţate a creşterii volumului importului, faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, reflectând mai cu seamă dinamica absorbţiei interne, dar şi evoluţia cererii externe. În acest context, după o nouă creştere semnificativă consemnată în 2022, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, va cunoaşte probabil doar corecţii uşoare în 2023 şi 2024, rămânând considerabil peste standardele europene, evoluţii considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, costurilor finanţării externe şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, au fost evidenţiate incertitudinile şi riscurile semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

În acest context, membrii Consiliului au reliefat din nou importanţa atragerii fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, iar, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială foarte dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, în condiţiile unor costuri cât mai reduse în termenii creşterii economice.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor din mediul intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”