BNR: Economia va înregistra o cvasistagnare în T2 după reaccelerarea din T1, sub impactul războiului

„Evoluţiile implică valori scăzute ale excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent, şi în diminuare în T2, mai ales faţă de previziunile precedente, precum şi descreşterea în continuare a dinamicii anuale a PIB, pe fondul prelungirii unui efect de bază”, notează Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR, citată de Ziarul Financiar.

Potrivit celor mai recenţi indicatori, încetinirea probabilă a creşterii anuale a economiei în T1 are ca principal determinant consumul privat, în timp ce influenţe de sens opus sunt posibile din partea formării brute de capital fix, dar şi a exportului net, în condiţiile în care majorarea ceva mai pronunţată consemnată în primele două luni de variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii faţă de cea a exporturilor reflectă cu precădere evoluţia nefavorabilă a preţurilor externe.

Aceasta a avut însă drept consecinţă o cvasi-dublare a dinamicii anuale a deficitului comercial faţă de T4/ 2021, precum şi accelerarea creşterii celei a deficitului de cont curent, tendinţe considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă ele sunt atribuibile în mare măsură înrăutăţirii raportului de schimb.

Referitor la piaţa muncii, analiza BNR arată că efectivul salariaţilor din economie şi-a prelungit ascensiunea uşoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor mişcări neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata şomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7%, vizibil peste valorile pre-pandemice şi semnificativ deasupra minimului istoric consemnat în august 2019.

Totodată, s-a observat că dinamica anuală a salariului mediu brut şi cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie au atins niveluri considerabile în primele două luni ale anului, dar, în bună măsură, pe seama unui efect de bază, respectiv, a unui avans redus al productivităţii muncii, în contextul blocajelor în lanţuri de producţie şi al costurilor crescute cu energia şi materiile prime.

Deficitul de forţă de muncă raportat de companii a continuat însă să-şi accelereze creşterea în debutul trimestrului II, rămânând totuşi semnificativ sub vârful din anii pre-pandemie, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat în aprilie, mai ales în comerţ şi servicii – probabil şi ca urmare a ridicării restricţiilor de mobilitate –, dar mai modest în industrie.

În acest context, membrii CA ai BNR au apreciat că „presiuni sporite de creştere a salariilor, motivate prioritar de dinamica inflaţiei, s-ar putea materializa mai ales în domenii confruntate cu penurie cronică de personal, în timp ce pe ansamblul sectorului privat este de aşteptat o creştere relativ moderată, pe fondul efectului de demonstraţie al politicii salariale prezumate a fi menţinută în sectorul public în acest an, dar, mai ales, al constrângerilor venite din majorarea deosebit de amplă a costurilor companiilor cu energia, transportul şi cu materiile prime”.