BNR: Iniţiativele legislative recente din domeniul fiscal sporesc riscurile asociate inflaţiei

„Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în viitorul apropiat, în condiţiile plasării ei pe o traiectorie uşor superioară celei evidenţiate de prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2017, inclusiv în cazul ratei anuale a inflaţiei de bază. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective sunt însă influenţate de evoluţii din mediul intern şi din cel extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul recentelor iniţiative legislative în acest domeniu”, se arată în comunicatul transmis luni de banca centrală, în urma şedinţei Consiliului de Administraţie.

Pe plan extern, „relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, mai ales în contextul negocierilor pentru Brexit şi al politicilor economice ale administraţiei SUA, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED)”.

Potrivit CA al BNR, creşterea economică a înregistrat în trimestrul I 2017 o accelerare semnificativă, „peste aşteptări”, dinamica anuală a PIB real urcând la 5,7 la sută, de la 4,8 la sută în trimestrul anterior. „Sporul de dinamică a fost generat integral de cererea internă, care a crescut pe seama ambelor sale componente majore: consumul final al populaţiei (+6,7 la sută, cu o contribuţie de 4,8 puncte procentuale la creşterea PIB) şi formarea brută de capital fix (care şi-a redus aportul negativ, până la -0,1 puncte procentuale, faţă de -3,8 puncte procentuale în trimestrul anterior). În schimb, contribuţia exportului net la avansul PIB a redevenit negativă, în condiţiile în care accelerarea ritmului anual de creştere a importurilor a devansat-o pe cea înregistrată de exporturile de bunuri şi servicii, care a atins cea mai înaltă dinamică din ultimii trei ani”.

Din perspectiva ofertei, „intensificarea activităţii economice din trimestrul I 2017 a avut ca principal determinant sectorul industrial, al cărui ritm anual de creştere s-a ridicat la 6,7 la sută, nivel superior celui înregistrat de sectorul terţiar (5,9 la sută), care îşi păstrează contribuţia dominantă la dinamica PIB (3,6 puncte procentuale)”, arată banca centrală.

Cele mai recente date statistice, aferente începutului trimestrului II, relevă menţinerea unui ritm consistent de creştere a cifrei de afaceri din comerţ şi servicii, o uşoară atenuare a dinamicii anuale a volumului producţiei industriale (însă în bună măsură pe seama unui efect de calendar) şi accentuarea declinului activităţii din construcţii. „În condiţiile lărgirii ecartului dintre ritmul de creştere a câştigurilor salariale şi cel aferent dinamicii productivităţii muncii, în luna aprilie a avut loc o nouă majorare a ritmului anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie” este un alt semnal de alarmă tras de conducerea BNR.

Rata anuală a inflaţiei a crescut în luna mai 2017 la 0,64 la sută, uşor peste nivelul prognozat, după ce, în aprilie, şi-a reluat ascensiunea întreruptă în luna martie 2017 (0,61 la sută, de la 0,18 la sută). „Creşterea a avut ca determinanţi majori accelerarea inflaţiei de bază şi restrângerea dinamicii negative a preţurilor administrate, fiind susţinută şi de creşterea preţurilor volatile ale produselor alimentare. Efectele acestora au fost parţial compensate de impactul scăderii dinamicii anuale a preţului combustibililor, pe fondul noului declin al preţului internaţional al petrolului”.

Condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul II 2017. Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna mai la un nivel similar cu cel din luna aprilie (3,2 la sută).

„Întreruperea tendinţei ascendente înregistrate anterior a avut loc pe fondul unei decelerări uşoare a dinamicii anuale pe segmentul societăţilor nefinanciare şi al reaccelerării ritmului de creştere a creditului acordat populaţiei, în special a celui de consum. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se majoreze, până la 59,3 la sută (de la un minim de 34,6 la sută în mai 2012), pe fondul continuării evoluţiei divergente a celor două componente (creştere de 13,3 la sută la lei şi scădere de 8,7 la sută la valută în luna mai)”, se arată în comunicatul BNR. Această evoluţie „certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare”.

Date fiind evaluările actuale, dar şi apariţia unor noi surse de incertitudine, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de luni va fi publicată pe website-ul BNR în data de 10 iulie 2017, la ora 15.00. Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 august 2017, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei, se mai arată în comunicatul BNR.

Citeşte şi: BRD, un nou plafon pentru Prima Casă, prin care acordă credite noi în valoare de 315,4 mil de lei

Citeşte şi: Rezervele BNR au scăzut uşor în iunie, după plata unor datorii

Citeşte şi: BNR menţine dobânda-cheie la 1,75% şi rezervele minime obligatorii de 8%

Citeşte şi: British American Tobacco investeşte 60 de milioane de euro în fabrica de la Ploieşti