BNR: Pesta porcină africană, vremea rece şi preţul petrolului, între factorii ce pot creşte inflaţia

„Contribuţia dezinflaţionistă a acţiunii factorilor pe partea ofertei se conturează a fi, totuşi, mai modestă decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu, date fiind majorarea neaşteptată a tarifului la energia electrică în luna august, precum şi relativa mărire a cotaţiei petrolului. Aceasta din urmă ar putea depăşi însă, din nou, aşteptările pe orizontul scurt de timp, creşteri superioare celor previzionate fiind posibile şi în cazul unor preţuri administrate şi a preţurilor unor produse alimentare, în contextul epidemiei de pestă porcină, al evoluţiei cotaţiilor unor cereale pe piaţa internaţională şi al deteriorării bruşte a condiţiilor meteorologice în luna septembrie. În ipoteza materializării unor astfel de evoluţii adverse, riscul dezancorării anticipaţiilor inflaţioniste ar dobândi o relevanţă sporită, au atenţionat unii membri ai Consiliului”, se subliniază în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR din data de 3 octombrie.

Mai exact, în ceea ce priveşte contribuţia dezinflaţionistă, membrii CA al BNR au precizat că semnificativa corecţie descendentă, care este aşteptată a se produce în evoluţia inflaţiei în trimestrul al patrulea este atribuibilă, în principal, efectelor de bază asociate creşterilor consemnate în anul anterior de toate componentele exogene ale IPC (Indicelui Preţurilor de Consum), respectiv care nu pot fi influenţate de BNR: preţurile administrate, preţul combustibililor, preţul produselor din tutun şi preţurile LFO (Legume-Fructe-Ouă).

„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informaţii şi analize, că rata anuală a inflaţiei va continua, probabil, să scadă pe orizontul apropiat de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2018, care anticipa coborârea acesteia la 3,5 la sută în decembrie 2018 şi apoi la 2,7 la sută, la finele anului viitor”, se mai scrie în minuta celei mai recente şedinţe de politică monetară.

De asemenea, din perspectiva caracterului mixt al evoluţiilor analizate, membrii Consiliului au apreciat că incertitudinile şi riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflaţiei rămân semnificative.

„S-au făcut referiri la relativa volatilitate a sentimentului de încredere a consumatorilor, reintrat totuşi recent pe o pantă ascendentă, precum şi la evoluţia probabilă a venitului disponibil real al populaţiei, inclusiv în contextul retensionării condiţiilor de pe piaţa muncii, dar şi al evoluţiei potenţiale a preţurilor combustibililor şi utilităţilor. Au fost evocate şi nivelurile inferioare celor programate ale absorbţiei de fonduri europene şi ale cheltuielilor publice pentru investiţii, cu implicaţii nefavorabile asupra dinamicii formării brute de capital fix, şi, în final, asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei, precum şi iniţiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra creditării societăţilor nefinanciare”, se adaugă în minuta citată.

În plus, printre riscurile de creştere a inflaţiei au fost reliefate cele la adresa performanţei economice a zonei euro, respectiv cele induse de protecţionismul comercial şi de incertitudinile legate de Brexit, dar şi de situaţia din Italia şi de volatilitatea pieţei financiare internaţionale.

„Implicit, s-au făcut referiri la conduita politicii monetare a BCE şi la relevanţa acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune. Au fost menţionate şi recentele turbulenţe financiare din unele economii emergente, apreciindu-se că efectele lor de contagiune au fost modeste şi s-au limitat la economiile vulnerabile din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice”, se mai anunţă în minuta şedinţei de politică monetară din 3 octombrie.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat, din nou, necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

„Totodată, cei mai mulţi membri ai Consiliului au reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare”, se explică în minuta citată.

Rata anuală a inflaţiei din septembrie a scăzut la 5% de la 5,1% în august, conform datelor anunţate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cel mai ridicat nivel al inflaţiei a fost în acest an în lunile mai şi iunie, de 5,4%. Ţinta anuală de inflaţie a BNR este de 2,5%, +/- 1%.

BNR a menţinut, la 3 octombrie, dobânda de politică monetară la 2,5%, precum şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,5%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,5%. Aceste niveluri au fost stabilite în şedinţa de politică monetară din 7 mai, fiind menţinute în următoarele două şedinţe, cea din 4 iulie şi cea din 6 august. Banca centrală a mai decis, în aceeaşi şedinţă, să păstreze nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Acestea sunt de 8%, nivelul pentru rezervele în lei fiind setat de la 24 mai 2015, iar pentru cele în valută de la 6 mai 2017.