BNR: Peste 500.000 de persoane au câte trei credite şi reprezintă cea mai riscantă categorie

"În medie, o persoană debitoare trebuie să onoreze circa 1,75 credite (iunie 2010). Îndatorarea semnificativă şi rapidă a populaţiei în ultimii ani reclamă o monitorizare atentă, având în vedere că nu există o experienţă la nivelul gospodăriilor în gestionarea unor stocuri importante de datorii bancare de-a lungul unui întreg ciclu de afaceri şi cu precădere în faza descendentă a acestuia, iar evoluţiile actuale sunt preocupante", se arată în raportul BNR asupra stabilităţii financiare pe 2010.

Potrivit raportului, peste 500.000 de persoane care s-au îndatorat atât la bănci, cât şi la IFN reprezintă cea mai riscantă categorie. La finele lunii iulie, datoriile pe care le aveau aceste persoane însumau 13,8 miliarde lei.

"Aceste persoane au în general trei credite (două la bănci şi unul la IFN) şi prezintă o rată a neperformanţei de 13,4% (iunie 2010), similară pe cele două categorii de creditori", se spune în raport.

Cele mai numeroase credite neperformante sunt cele de valoare mică, respectiv sub 5.000 de lei.

După rata creditelor neperformante, aceste împrumuturi se situează pe o clasă de risc moderată (imediat după creditele de valori foarte mari). În consecinţă, penalizarea creditelor de valoare redusă printr-o rată ridicată a dobânzii nu ar avea justificare în argumentul ratei mai mari de nerambursare, notează BNR.

Băncile au acordat începând cu 2004 credite pe maturităţi tot mai lungi. Durata medie a unui credit imobiliar este de circa 25 de ani, iar creditele de consum negarantate cu ipoteci trebuie să fie rambursate în medie în 8 ani. În acest ultim caz, riscul ca bunul de consum achiziţionat prin credit să ajungă să valoreze mai puţin decât datoria rămasă de rambursat este semnificativ.

Maturitatea creditelor a crescut în perioadele când standardele şi termenii creditării erau lacşi, inclusiv în vederea evitării restricţiior BNR în privinţa limitării gradului de îndatorare pentru împrumuturile de consum la 30% din veniturile lunare ale gospodăriilor, iar mai recent prin restructurarea creditelor.

"Aşa cum s-a evidenţiat şi în raportul anterior, majorarea maturităţilor are următoarele consecinţe: (i) o sensibilitate mai ridicată a serviciului datoriei lunar la modificarea ratei dobânzii sau a cursului de schimb şi (ii) populaţia va plăti în următorii ani tot mai mult pentru achitarea dobânzii, în timp ce datoria efectivă faţă de bănci (principalul) se va diminua mai puţin. Deteriorarea fluxului de venituri disponibile şi constatarea că datoria către bănci nu s-a redus decât marginal (pentru că plăţile au acoperit în special dobânzile) ar putea conduce, de asemenea, la majorarea ratei de nerambursare", se menţionează în raport.

Numărul persoanelor cu credite neperformante a crescut cu 80% în intervalul decembrie 2008 - iunie 2010. Unul din zece debitori persoane fizice ai sectorului bancar este restanţier şi acumulează în medie 1,4 credite restante peste 90 de zile.

Populaţia a transferat către sistemul financiar o parte din problemele generate în contextul crizei prin deteriorarea portofoliului băncilor legat de creditarea populaţiei, iar semnalele nu sunt încurajatoare pe termen scurt, potrivit BNR.

Rata creditelor neperfomante a crescut semnificativ, de la 2,4% în decembrie 2008 la 6,9% în iunie 2010, iar provocările pe termen scurt se menţin deoarece există o întârziere de câteva luni în transmiterea şocurilor negative dinspre piaţa forţei de muncă către restanţele bancare şi persistă aşteptările negative ale populaţiei privind propria situaţie financiară viitoare

De asemenea, riscurile acumulate în anii de condiţii mai laxe privind creditarea se vor menţine pe termen lung în portofoliul băncilor, întrucât maturitatea finanţărilor a fost în creştere în ultimii ani premergători declanşării crizei.

Cardurile de credit şi creditul de consum negarantat cu ipoteci prezintă cea mai slabă performanţă, rata împrumuturilor neperformante fiind de 12,3%, respectiv 10,5% la finele lunii iunie 2010.

Creditele de consum garantate cu ipoteci înregistrează o rată a restanţelor tot mai mare, dar rămâne inferioară creditelor de consum negarantate cu ipoteci.

Creditele imobiliare au o rată de neperformanţă care s-a menţinut la valori reduse de la începutul crizei (3% în iunie 2010), o explicaţie fiind motivaţia mai puternică de onorare a serviciului datoriei în cazul debitorilor îndatoraţi pentru achiziţionarea primei locuinţe.

"În aceste condiţii, decuplarea în comportamentul de plată între creditele imobiliare şi cele de consum garantate cu ipoteci reclamă atenţie", se arată în raport.

Creditarea populaţiei în 2009 şi în prima jumătate a acestui an a fost redusă, împrumuturile nou acordate în acest interval reprezentând mai puţin de jumătate din volumul creditelor nou acordate în 2008. La această evoluţie au contribuit deopotrivă restrângerea ofertei, cât şi a cererii de finanţare.