BNR susţine judecarea proceselor pe clauze abuzive la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

"Nu este nicio problemă să ai o primă instanţă la tribunal şi prin excepţie să ai cale de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a spus Olteanu la seminarul "Consecinţe juridice generate de intrarea în vigoarea a modificărilor Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori", eveniment inclus în seria de manifestări Colocviile juridice al BNR, ediţia a IX-a.

Oficialul BNR şi-a motivat opţiunea prin faptul că deciziile judecătoreşti privind clauzele abuzive au impact asupra unei mase largi de populaţie, având aplicare naţională, iar Înalta Curte ar putea asigura şi o practică unitară.

Poziţia BNR coincide cu opţiunea băncilor, care solicită ca în cazul proceselor privind clauzele abuzive să se permită o derogare, astfel încât ultima instanţă să fie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi nu Curţile de Apel, aşa cum predeve actualul Cod Civil.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, a anunţat recent, tot la un seminar organizat la BNR, că băncile vor accepta să schimbe clauzele din toate contractele numai dacă procesul a fost intentat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), nu şi de asociaţiile de consumatori.

Bogdan Olteanu a ţinut să precizeze că misiunea BNR este de a asigura funcţionarea sistemului financair, dar nu are ca scop protejarea vreunei bănci sau a acţionarilor. El a amintit că niciun ban public nu a fost folosit pentru a salva bănci din România, iar atunci când băncile au avut pierderi au suportat singure, iar acţionarii băncii au adus bani pentru a rămâne în limitele indicatorilor prudenţiali.

"Ţinta BNR este alta şi ţine de specificul activităţii, banii de credite vin de la deponenţi. Pentru BNR este extrem de important să se asigure că banii din credite sunt daţi înapoi nu pentru acţionari, ci pentru a fi restituite depozitele", a spus Olteanu.

Viceguvernatorul BNR a precizat că banca centrală şi-a asumat alături de instituţiile statului, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei, realizarea unui studiu de impact asupra sistemului bancar şi derularea unei dezbateri publice privind procesele colective împotriva băncilor pe clauze abuzive.

Guvernul a decis, în luna ianuarie, să amâne până la jumătatea anului introducerea în legislaţie a unei prevederi din noul Cod de procedură civilă, care ar permite asociaţiilor de consumatori şi ANPC să ceară în instanţă anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

Olteanu a apreciat că prin modificările aduse contractelor de credit prin OUG 50/2010, care a obligat băncile să trasforme dobânzile variabile legate de rate interne în dobâ1nzi calculate la indicator de referinţă (ROBOR/Euribor/LIBOR) plus marjă fixă, consumatorii nu au putut beneficia de îmbunătăţirea percepţiei de ţară, reflectată astăzi într-un CDS mai mic.

Este neclar însă cui i s-a adresat reproşul viceguvernatorului BNR, atât timp cât Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), dar şi grupurile de clienţi nemulţumiţi s-au opus formei finale a legii, aprobate de Parlament în decembrie 2010, fundamental diferită de ceea ce s-a publicat iniţial.

Mai mult decât atât, la momentul adoptării legii de aprobare a OUG 50/2010, reprezentanţii BNR prezenţi în comisiile de specialitate, au respins propunerile ANPC şi au susţinut forma actuală a legii, care dezavantajează evident clienţii şi a dat o formă aparent transparentă unor contracte abuzive.

Banca centrală a anunţat în urmă cu 24 de ore organizarea colocviului, iar în program figurau la deschiderea discuţiilor guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, care nu au mai participat la dezbateri.