„Cred că ar fi foarte util ca Europa să vorbească pe o singură voce, o voce clară, referitoare la strategia anti-criză”, a afirmat secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner, într-o conferinţă la Washington.
El a arătat, în termeni neobişnuiţi de duri la adresa europenilor, că este foarte dificil pentru cei care investesc în Europa să înţeleagă strategia, atunci când există atât de multe voci diferite.
În ultimele săptămâni, ţările europene au avut dificultăţi foarte mari în stabilirea soluţiei de salvare de la faliment a Greciei, în special în ceea ce priveşte contribuţia creditorilor privaţi ai ţării.
În această perioadă, liderii europeni au dat mesaje contradictorii, provocând nervozitate pe pieţe.
Cancelarul german Angela Merkel a acceptat săptămâna trecută punctul de vedere al Franţei şi al majorităţii partenerilor europeni, ca participarea investitorilor privaţi la susţinerea Greciei să fie numai voluntară.
Subiectul este delicat, întrucât Banca Centrală Europeană se opune obligării băncilor să participe la o rostogolire a datoriilor elene, care ar fi văzută de agenţiile de rating drept o declarare a incapacităţii de plată a Greciei.
De la declanşarea crizei din Grecia, la începutul lui 2010, Europa a fost marcată de indecizie, în pofida progreselor înregistrate în privinţa instrumentelor de apărare faţă de astfel de evenimente.
Numeroşi diplomaţi europeni, în cadru privat, au atribuit responsabilitatea acestei situaţii Germaniei, acuzată de jocul cu focul şi agravarea crizei din zona euro, prin întârzierea furnizării de fonduri.