Boc:Regimul restrictiv al Eurostat poate încetini proiectele PPP, este nevoie de deschidere de la UE

"Nicăieri în lume nu vom găsi bani de la buget sau chiar fonduri europene pentru a face toate investiţiile de care este nevoie. Este adevărat că noi am venit mai târziu în acest club al parteneriatului public-privat şi sper ca Uniunea Europeană să aibă aceeaşi deschidere cu România ca şi cu alte ţări europene care au folosit acest instrument. Regimul extrem de restrictiv al Eurostat-ului, alte mecanisme ale UE, raportat la ce s-a făcut până acum în Uniunea Europeană, ar putea încetini implementarea proiectelor de parteneriat public-privat", a spus Boc, la un seminar economic.

Eurostat a anunţat, la sfârşitul lunii aprilie, că are rezerve în privinţa calităţii datelor raportate de România referitoare la deficitului bugetar de anul trecut, calculat după standardele ESA95, invocând printre cauze incertitudinea legată de impactul unor companii publice asupra deficitului

În discursul susţinut la seminar, premierul a mai arătat că totalul cheltuielilor bugetare destinate investiţiilor va fi majorat anul viitor la 45 miliarde lei, comparativ cu 35 miliarde lei alocate în acest an.

"Păstrând un optimism prudent, putem spune că România a redevenit locul unde merită să investeşti în acest moment. România are stabilitate economică, politică, guvernamentală şi a coaliţiei şi chiar dacă mai sunt nori pe cerul crizei, drumul este cel al ieşirii din furtună, fără paşi înapoi şi eliminând orice acte de populism", a spus Boc.

La sfârşitul lunii aprilie, Guvernul a stabilit o listă de 18 proiecte de investiţii publice propuse spre realizare prin parteneriat public-privat (PPP) şi pe care figurează construcţii de autostrăzi, dar şi unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, complexul imobiliar Esplanada, Centrul "Ana Aslan" şi un penitenciar.

Pe lista proiectelor propuse de Ministerul Transporturilor au fost incluse autostrada Comarnic-Braşov (în regim de concesiune), autostrada Sibiu-Piteşti, autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani, autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, precum şi centura de sud şi centura de nord a Capitalei (în regim de autostradă).

Pentru Ministerul Economiei a fost aprobată realizarea în regim de parteneriat public-privat a hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (investiţie în valoare estimată de 1,1 miliarde euro), a unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă (4 miliarde euro), a termocentralei Doiceşti (700 milioane euro) şi proiectul AGRI de transport al gazelor naturale lichefiate din Azerbaidjan în România.

Pentru Ministerul Mediului a fost aprobată realizarea în acest regim a proiectului de amenajare a canalului Siret-Bărăgan (200 milioane euro), iar pentru Ministerul Dezvoltării a fost avizată construcţia în cartierul Ghencea din Bucureşti, pe o suprafaţă de 100 hectare, a peste 10.000 locuinţe, dar şi reluarea proiectului imobiliar Esplanada din Bucureşti (investiţie estimată la aproape un miliard de euro).

Tot pentru Ministerul Dezvoltării a fost aprobată realizarea în parteneriat public-privat a canalului de navigaţie Dunăre-Bucureşti şi a podului rutier peste Dunăre Brăila-Tulcea.

Ministerul Sănătăţii va construi în acest regim şase spitale regionale de urgenţă, dar va derula şi un proiect de "punere în valoare" a centrului de sănătate "Ana Aslan", potrivit premierului Emil Boc.

Pentru Ministerul Justiţiei a fost aprobată realizarea în parteneriat public-privat a unui penitenciar.

Valoarea estimată a unor proiecte a fost prezentată atunci de şeful Guvernului, cu menţiunea că suma aferentă altor investiţii urmează să fie stabilită ulterior, prin studiul de fezabilitate.