Boc: România susţine regula unui deficit de maxim 3% din PIB, cu sancţiuni pentru nerespectare

El a arătat, la postul public de radio, că în lipsa unei unanimităţi a celor 27 state membre UE pentru amendarea rapidă a Protocolului 12 al Tratatului UE, procedură care nu ar mai fi necesitat acordul parlamentelor, următoarea soluţie care se conturează este un acord interguvernamental al statelor din zona euro, la care să poată participa voluntar şi ţări din zona non-euro, acord care să fie ratificat până în primăvara anului viitor. Acest acord va impune regula unui deficit maxim 3% din PIB şi a unei datorii publice de cel mult 60%, cu mecanisme automate de conformare şi sancţionare.

Premierul a explicat că în joc este soarta monedei euro, care reprezintă simbolul Uniunii Europene, iar colapsul acestei monede ar duce şi la colapsul Uniunii ca întreg.

"Nimeni nu îşi doreşte acest lucru, deoarece consecinţele nu pot fi măsurate şi prevăzute", a spus Boc.

El a apreciat că liderii UE au voinţa politică de a salva moneda euro şi, implicit, de a asigura continuitatea Uniunii Europene, dar că soluţiile sunt diferite, şi că România îşi menţine ţinta de aderare la zona euro în 2015.

Potrivit unui comunicat al Consiliului European, ţările din zona euro şi alte şase state din afara blocului monetar, printre care şi România, vor încheia, până în luna martie, un tratat interguvernamental care vizează consolidarea şi intregrarea fiscală puternică la nivelul UE.

Acordul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european, potrivit comunicatelor transmise vineri de Consiliul Uniunii Europene după discuţiile de joi de la summit-ul de la Bruxelles.

"Unele măsuri descrise (adoptate la summit - n.r.) pot fi implementate prin legislaţie secundară. Şefii de stat sau de guvern din zona euro consideră că unele măsuri ar trebui incluse în legislaţia primară. Pentru că nu s-a ajuns la unanimitate între statele membre UE, s-a decis să le adoptăm printr-un acord internaţional care va fi semnat în martie, sau mai devreme. Obiectivul rămâne să includem aceste chestiuni în tratatele Uniunii cât mai urgent. Şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia şi România şi-au exprimat intenţia de a se alătura procesului. Şefii de stat sau de guvern din Cehia şi Suedia îşi vor consulta parlamentele înainte de a lua o decizie", se arată într-un comunicat al Consiliului.

Noua guvernanţă fiscală presupune următoarele măsuri şi principii, potrivit comunicatului Consiliului UE:

- Bugetele trebuie să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.

- Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul uei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană. Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţia să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.

Astfel, mecanismul automat de corecţie prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depăşeşte 0,5% din PIB. Scăderea indicatorului poate fi obţinută însă şi prin creşterea PIB.

- Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei şi Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecţie durabilă a deficitului excesiv. Implementarea programului şi a planurilor bugetare anuale coerspunzătoare va fi monitorizată de Comisie şi de Consiliu.

- Statele membre vor raporta în avans programele de emisiuni de obligaţiuni.