BRD: Reducerea deficitului în 2011, mai dificilă. Soluţia este colectarea şi combatare evaziunii

"Cred că va fi mai greu anul acesta din punct de vedere al echilibrului bugetar. Dacă anul trecut s-a redus cu un punct procentual, în 2011 trebuie să reducem cu două puncte procentuale, ceea ce va fi mult, mult mai greu. Soluţia pare utopică pentru unii, dar eu susţin că poate fi pusă în aplicarea, şi înseamnă o mai bună colectare. Dacă vom continua să tolerăm evaziunea nu ajungem nicăieri. Pe partea de colectare în România se pot face minuni", a spus Libocor, la un seminar organizat de BRD la Baia Mare.

Deficitul bugetar de anul trecut a fost de 33,3 miliarde de lei, respectiv 6,5% din PIB, sub limita stabilită în acordul cu FMI, de 34,6 miliarde lei. Pentru acest an, autorităţile îşi propun să reducă deficitul bugetar la 4,4% din PIB (24 miliarde de lei).

Economistul-şef al BRD consideră că până nu va atinge un nivel al veniturilor bugetare de 35% din PIB, Guvernul nu se poate gândi la cheltuieli bugetare mai puţin restrictive. Anul trecut, veniturile bugetare au reprezentat 33% din PIB, faţă de 32% în 2009.

"Până atunci, continuarea ajustării fiscale este necesară", a continuat Libocor.

Analiştii BRD menţin estimarea privind revenirea inflaţiei pe un trend descendent, dar şi-au modificat în urcare prognoza pentru finalul anului, la 4,5%, având în vedre presiunile din partea preţurilor internaţionale la combustibili şi alimente.

"Cu o inflaţie spre 4,5%, cu două efecte de bază, ianuarie accize şi iulie TVA, dezinflaţia va fi într-o mare măsură rezultatul unui efect de bază pozitiv şi mai puţin al politicii monetare. Acest efect de bază nu ne va mai ajuta însă în 2012", a explicat Libocor.

Economistul-şef al BRD afirmă că în prognozele iniţiale au avut în vededre că preţul petrolului n-ar trebui să afecteze foarte mult idicele preţurilor interne, dar s-a văzut că această piaţă are o senzitivitate foarte ridicată.

În opinia lui Libocor, presiunile inflaţioniste actuale au dat un răspuns dilemei din dezbaterea publică privind oportunitatea deprecierii monedei naţionale pentru susţinerea revenirii economiei, după ce banca centrală a ţinut cursul relativ stabil în ultimii doi ani în raport cu evoluţia cotaţiilor din ţările vecine.

"O depreciere a monedei ar genera presiuni inflaţioniste suplimentare. Oricum s-au revizuit în sus prognozele de inflaţie, dacă suplimentăm cu o depreciere va fi relativ greu să controlăm inflaţia. Trebuie să ţinem cont şi de coordonarea nu chiar perfectă între politica monetară şi cea fiscală", a afirmat oficialul BRD.

În acest context, Libocor consideră adecvată decizia BNR de a nu modifica dobânda de politică monetară.

În ceea ce priveşte deficitul de cont curent, Libocor se aşteaptă la o plafonare în intervalul 4-6% din PIB, considerat un nivel moderat, mai ales dacă se asumă că România nu poate relua creşterea economică substanţială fără un avans consistent al consumului.

"Exportul a performat mai bine, pentru că vorbim de produse medii, care corespund foarte bine perioadelor de recesiune, aşa cum este Dacia (...) Capacitatea de export a cam ajuns la maxim, deci trebuie să investim în noi capacităţi de producţie", a mai punctat Libocor.

La rândul său, Ariel Emirian, economist-şef adjunct responsabil cu pieţele emergente la Societe Generale, a arătat că în ciuda perspectivelor de creştere foarte bune din ţările Europei Centrale şi de Este, revenirea trebuie acompaniată şi de extindere a cererii interne.

"Asta înseamnă ca va fi nevoie de câştiguri de productivitate, ceea ce presupune mai multe investiţii. Aceasta formă de creştere economică va fi cea consistentă, cu un dezechilibru extern moderat, pentru că dezechilibrele mari nu mai sunt acceptate. Câştigul de productivitate va fi cheia problemelor. (...) Nu e doar o problemă de export, ci şi de substituţi ai importurilor", a explicat Ariel Emirian.

Economistul Societe Generale a mai arătat că, în special pentru România, absorbţia fondurilor structurale este o necesitate şi rămâne o provocare.

Emirian consideră că autorităţile monetare din ţările emergente se vor confrunta din nou cu dilema aprecierii monedelor sau a ţinerii sub control a inflaţiei, având în vedere fluxurile mari de capital preconizater către aceste economii.