Bulgaria se va bate pentru construcţia gazoductului South Stream

Stoinev a afirmat în faţa jurnaliştilor că Bulgaria va respecta deciziile Comisiei Europene, dar va solicita crearea unui mecanism financiar pentru ţările afectate negativ de acestea.

El a sugerat că implementarea conductei South Stream ar putea fi oprită în cazul unei victorii a Partidului Popular European în alegerile pentru Parlamentul European, el adăugând că acest fapt ar provoca Bulgariei pierderea unor investiţii de ordinul milioanelor de euro, a mii de locuri de muncă, precum şi securitatea aprovizionării cu gaze.

Stoinev a descris South Stream ca un proiect de importanţă strategică, benefic din punct de vedere economic şi care ar crea mai multe mii de locuri de muncă în cea mai săracă regiune a ţării.

Ministrul a arătat că proiectul South Strem este un factor major de stimulare a creşterii economice în 2014, urmând să fie create 5.000 de noi locuri de muncă.

La începutul lunii aprilie, Parlamentul din Bulgaria a aprobat modificarea legii energiei astfel încât statutul gazoductului South Stream a fost schimbat în cel de interconector de reţea, fapt ce permite ca acesta să iasă de sub incidenţa legislaţiei Uniunii Europene.

Aceste modificări aduse legii energiei elimină obligativitatea ca Bulgaria să ofere accesul unor terţe părţi la tronsonul South Stream de pe teritoriul său şi scot segmentul de gazoduct de sub incidenţa reglementărilor reunite în aşa-numitul "Third Energy Package".

Aprobarea amendamentelor a avut loc în pofida unei scrisori din partea comisarului Gunther Oettinger, care a cerut explicaţii în legătură cu intenţiile Bulgariei faţă de statutul juridic al South Stream.

Ţările participante la proiectul South Stream au convenit în 2013 să fie reprezentate de Comisia Europeană la negocierile cu Gazprom, astfel încât CE va avea ultimul cuvânt de spus în discuţii.

În decembrie 2013, Comisia a cerut ţărilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, să renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel încât să respecte legislaţia comunitară.

South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare). Italia este unul dintre principalii clienţi ai gazelor ruseşti, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, uşor peste consumul anual al României.

Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina.

Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat între timp, în urma schimbării regimului de la Kiev şi a anexării Crimeei de către Rusia.

Ministrul bulgar de Externe, Kristian Vigenin, consideră că este posibil ca Bulgaria să fie afectată de o nouă criză a gazelor, chiar dacă nu există un pericol imediat de blocare a livrărilor.

El a explicat joi că problema va fi declanşată de majorarea preţului gazelor şi de noul sistem de plăţi pe care Rusia intenţionează să îl impună Ucrainei.

Vigenin, citat de mediapool.bg, a sugerat că situaţia ar putea conduce la blocarea livrărilor de gaze ruseşti Ucrainei şi o repetare a evenimentelor din 2009, când Ucraina a reacţionat prin oprirea tranzitului de gaze.

În aceste condiţii, Vigenin a subliniat la rândul său necesitatea implementării proiectului South Stream.

"Nu trebuie să devenim ostaticii instabilităţii economice, politice şi financiare a ţărilor de tranzit", a afirmat Vigenin, adăugând că Ucraina trebuie să devină o ţară stabilă, dar că lipsa actuală de securitate va dura probabil ceva timp.

Ministrul a mai spus că nu crede că Uniunea Europeană va impune sancţiuni economice Rusiei, cu excepţia cazului în care trupele ruseşti vot invada Ucraina. Vigenin a adăugat că mare parte a ţărilor europene au o atitudine similară în această privinţă.