Bursa a scăzut cu 0,5%, într-o piaţă dominată de ordine de vânzare pentru acţiunile FP

Investitorii au introdus numeroase ordine de tranzacţionare însă pentru volume mici de acţiuni FP încă din primele minute, după ce preţul acestora a atins în şedinţa anterioară pragul psihologic de 0,6 lei şi, totodată, nivelul minim de la listarea din 25 ianuarie.

Oferta a fost de peste trei ori mai mare decât cererea, astfel că preţul a scăzut continuu. Cea mai redusă cotaţie a acţiunilor, de 0,5865 lei/titlu, a fost înregistrată la orele 14:41 şi cu puţin înainte de ora 15:00, în cadrul a trei operaţiuni. Preţul a fost cu 2,25% sub ultima cotaţie de marţi. Totodată, acesta a fost şi cel mai redus preţ atins de titlurile Fondului de la listare.

Ultima tranzacţie cu titlurile FP a fost realizată la 0,593 lei, preţ în scădere cu 1,17%. La finalul şedinţei în piaţă existau ordine de vânzare pentru 23,3 milioane de acţiuni, iar cererea era pentru 12,5 milioane de titluri.

Investitorii au transferat acţiuni FP de 26,6 milioane lei (6,2 milioane euro), valoarea reprezentând 56% din lichiditatea pieţei acţiunilor, de 47,9 milioane lei (11,2 milioane euro).

Directorul de tranzacţionare al firmei de brokeraj Intercapital Invest, Mihai Mureşian, crede că declinul acţiunilor Fondului a fost determinat atât de lipsa încrederii investitorilor, cât şi de dividendul propus de Franklin Templeton acţionarilor FP.

"Este posibil ca unii investitori să fi vândut mai agresiv după ce au văzut că preţul nu a avut susţinere la palierul de 0,6 lei. De asemenea, s-a observat şi decorelarea pieţei noastre de evoluţia burselor internaţionale, iar acest lucru cred că a avut o influnţă destul de mare şi asupra preţului actiunilor Fondului Proprietatea", a declarat Mureşian pentru MEDIAFAX.

Fondul Proprietatea ar putea acorda un dividend brut de 0,0156 lei/acţiune din profitul de anul trecut, de peste cinci ori mai redus decât cel distribuit anul trecut din câştigurile din anii 2008 şi 2009, de 0,0816 lei/titlu.

Florin Ilie, director Pieţe de capital la ING Bank, spune că este prea devreme ca investitorii să tragă o concluzie privind evoluţia acţiunilor FP pe o perioadă mai îndelungată.

"Acţiunea are, încă, un istoric extrem de scurt de tranzacţionare pe bursă. Pe măsură ce istoricul devine mai consistent, se va modifica şi diversifica mai mult şi structura acţionariatului. Această diversificare îşi va pune amprenta asupra comportamentului acţiunii, aşa cum actuala structură a acţionariatului se reflectă şi ea pe piaţă. Dincolo de acţionariat, elementul semnificativ va fi, evident, performanta financiară în acest an a companiilor din portofoliu, atât cele care acum sunt mai relevante din punct de vedere al contribuţiei la profit (Petrom şi Romgaz), cât şi cele cu rezerve de eficienţă semnificative (Hidroelectrica) sau reglementate (Transelectrica, Transgaz)", a declarat Ilie pentru MEDIAFAX.

Totodată, el consideră că performaţa Fondului va putea fi evaluată odată cu raportarile pe primul trimestru din acest an.

Ultimele tranzacţii cu cele mai lichide zece acţiuni au fost realizate la preţuri în scădere în medie cu 1,13%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au dus indicele BET-NG cu 1,86% sub nivelul de la finalul şedinţei anterioare.

Acţiunile celor cinci SIF-uri au înregistrat variaţii uşoare, astfel că indicele BET-FI a scăzut cu 0,31%.

În aceste condiţii, indicele extins al bursei, BET-XT, care sintetizează evoluţia primelor 25 de titluri în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, a coborât cu 0,52%.

Lichiditatea pieţei acţiunilor, de 47,9 milioane lei (11,2 milioane euro), a fost 15% peste rulajul de marţi, de 41,5 milioane lei (9,7 milioane euro).

Totodată, pe piaţa obligaţiunilor a fost tranzacţionat un pachet de titluri de stat cu scadenţă în martie 2012, pentru 15,8 milioane lei (3,7 milioane euro), astfel că lichiditatea totală a BVB a fost de 64,3 milioane lei (15,1 milioane euro).

La închiderea sesiunii de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 0,8%, linia fiind urmată şi de majoritatea pieţelor din Europa Centrală şi de Est, care avansau cu maximum 0,9%.