Bursa a scăzut cu 1,2%, influenţată de pieţele externe

Majoritatea acţiunilor au fost transferate la preţuri în scădere încă din primele minute, investitorii reacţionând la linia descedentă a pieţelor externe, determinate de temerile jucătorilor legate de criza datoriilor de stat din Grecia.

Gabriel Morariu, broker la BT Securities, crede că în piaţă au fost prezenţi cu preponderenţă mici speculatori, care se aşteaptă ca veştile negative de pe plan extern să ducă preţurile din ce în ce mai jos. Astfel, aceştia au vândut acum pentru a cumpăra, ulterior, la un preţ mai mic.

"Cu siguranţă pieţele externe au o mare influenţă în scăderea bursei de la noi, nu atât prin investitorii străini prezenţi pe bursă, cât prin factorul psihologic al investitorilor români prezenţi în piaţă şi care reacţionează la veştile proaste din Grecia şi Statele Unite", a declarat Morariu pentru MEDIAFAX.

Ultimele operaţiuni cu cele mai lichide zece acţiuni, analizate de indicele BET, au fost realizate la preţuri în scădere în medie cu 1,06%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au dus indicele BET-NG cu 1,47% sub nivelul de miercuri.

Totodată, indicele BET-FI a coborât cu 2,14%, influenţat în special de corecţiile înregistrate de acţiunile SIF Transilvania (SIF3) şi SIF Oltenia (SIF5). Indicele analizează şi evoluţia titlurilor Fondului Proprietatea (FP), care au scăzut mai lent, cu 1,31%.

Brokerul crede că de decizia Curţii Constituţionale cu privire la pragul la SIF-uri a contat într-o mică măsură la corecţiile înregistrare de aceste titluri, deoarece problema pragului nu mai prezintă un interes major pentru investitori din cauza tergiversării acesteia.

Curtea Constituţională a respins, joi, sesizarea de neconstituţionalitate a pragului maxim de deţinere la SIF-uri, de 1% din capitalul social, excepţie ridicată într-un proces deschis de SIF Transilvania împotriva Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Acţiunile SIF Transilvania şi SIF Oltenia au consemnau cele mai ample reculuri de la categoria societăţilor de investiţii financiare, de 2,91% şi, respectiv, 3,52%. Cu titlurile SIF Transilvania au fost realizate şi două deal-uri la un preţ în scădere cu 5,45%.

Corecţiile înregistrate de cele mai multe acţiuni au influenţat şi indicele extins al bursei, BET-XT, care reflectă evoluţia primelor 25 de titluri în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi FP. Astfel, indicele BET-XT a coborât cu 1,65%.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 59,1 milioane lei (14,1 milioane euro), valoare cu 47% peste rulajul din şedinţa precedentă, de 40,2 milioane lei (9,6 milioane euro).

Acţiunile Fondului Proprietatea au continuat să fie cele mai lichide, cu operaţiuni de 35,4 milioane lei, din care 21,2 milioane lei au reprezentat valoarea a două deal-uri cu 0,29% din capitalul social. Titlurile Fondului au asigurat, astfel, 60% din rulajul pieţei.

Tranzacţiile speciale au fost realizate la 0,53 lei, preţ în scădere cu 0,93%, iar cel mai recent transfer din piaţa principală a fost realizat la 0,528 lei, cu 1,31% sub ultima cotaţie de miercuri.

"Raportările din ultima perioada ne arată că pe Fondul Proprietatea au intrat la cumpărare în principal investitori străini, care au cumpărat de la persoanele despăgubite de ANRP. Cred că investitorii instituţionali străini acumulează la FP în ideea de a cumpăra acţiuni la un fond cu mare expunere pe sectorul energetic din România. Totodată administrarea FP de către Franklin-Templeton cred că le dă motive în plus de achiziţie", a afirmat Morariu.

Titlurile Oltchim (OLT) au înregistrat un declin de 15%, variaţia maximă admisă într-o şedinţă pentru cele mai multe acţiuni de la BVB, astfel că preţul a ajuns la 1,683 lei. Derapajul a venit pe al şaselea rulaj din piaţă, de 1,5 milioane lei.

"Deocamdată vara nu debutează cu veşti bune pentru investitori şi impresia mea este că dacă nu apare o ofertă publică de amploare piaţa va avea o evoluţie negativă şi la nivelul preţurilor, dar şi la cel al volumelor de tranzacţionare", a mai spus brokerul.

La finalul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 1,3%, ca urmare a aversiunii ridicate la risc a investitorilor cu privire la criza datoriilor Greciei, care reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilităţii financiare a regiunii. Linia descendentă era urmată şi de majoritatea pieţelor din Europa Centrală şi de Est, care înregistrau corecţii cuprinse între 0,3% şi 1,6%.