Bursă. Companiile de la BVB cu activitate pe Dunăre şi la Marea Neagră, unii dintre performerii

♦ Firmele locale îşi pot îndrepta însă atenţia către oportunităţile de creştere postrăzboi, putând contribui astfel la reconstrucţia Ucrainei ♦ „Investitorii trebuie să-şi facă temele şi să se îndrepte către companiile care le oferă confortul unei vizibilităţi cât mai mari a situaţiilor lor financiare şi planurilor viitoare. Altfel, riscurile pe care şi le asumă pot fi semnificative“.

Dacă anul trecut acţiunile companiilor româneşti cu activitate pe Dunăre şi la cel mai mare port de la Marea Neagră – operatori portuari şi transportatori de mărfuri şi autovehicule – au înregistrat unele dintre cele mai ridicate randamente de la Bursa de Valori Bucureşti pe fondul fluxurilor de mărfuri venite dinspre Ucraina, peisajul arată complet diferit în 2024, reiese din datele agregate de ZF de la BVB.

Un prim exemplu este transportatorul fluvial de mărfuri Transport Trade Services (simbol bursier TTS), performerul indicelui de referinţă BET din 2023, când a avut o creştere de 136% vs. 32% pe benchmark. Anul acesta, cotaţia este pe minus cu 0,4%, în timp ce BET afişează un avans de 11%.

Gabriel Ţecheră, director guvernanţă corporativă şi relaţii cu investitorii, TTS, spune că începând cu a doua jumătate a T4/2023 şi continuând în T1/2024 s-a observat o reducere semnificativă a fluxurilor de marfă de pe pieţele spot, atât pe transport, cât şi pe operare, fiind reactivat neoficial canalul de export prin porturile ucrainene de la Marea Neagră.

„Dacă în T3 de anul trecut totul se făcea prin Constanţa, acum s-a activat acest canal şi a avut într-adevăr un efect dramatic pe piaţa spot pentru că au dispărut nişte fluxuri extrem de importante şi cu presiune, evident, pe tarife“, a declarat Gabriel Ţecheră pentru ZF.

După un 2023 în care portul Constanţa a devenit pe fondul războiului ruso-ucrai­nean o rută esenţială pentru traficul de mărfuri din regiune, reprezentantul TTS spune că există şanse mici de repetare a oportunităţilor majore apărute anul trecut, precum achiziţionarea unor macarale plutitoare şi a unui operator portuar – Decirom.

Compania estimează în 2024 venituri din exploatare şi o EBITDA mai mici cu 5,2%, respectiv 24,8% decât în anul precedent. Totuşi, Gabriel Ţecheră menţionează că, de fapt, comparaţia ar trebui realizată prin raport cu 2022, având în vedere că 2023 a ieşit complet din normă, iar şansele de repetare a performanţelor de anul trecut sunt scăzute.

„În cazul TTS vorbim de o creştere de circa trei ori a capitalizării faţă de cea de la preţul de listare din mai 2021. Un astfel de avans a fost susţinut de rezultatele financiare  foarte bune susţinute în mare măsură de volumele de tranzit de cereale suplimentare dinspre Ucraina. Investitorii sunt puşi în postura de a începe să discearnă cum ar arăta companiile precum TTS post-conflict, ceea ce reprezintă o provocare importantă şi presupune asumarea unor riscuri de către investitori“, spune Mihai Căruntu, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), pentru ZF.

O altă companie cu rezultate istorice în 2023 a fost operatorul portuar Socep Constanţa (SOCP), care a avut anul trecut un randament de 178,5% pe acţiuni, deci care aproape a triplat banii investitorilor, ajungând să afişeze în 2024 un declin de 14%. Recent, investitorii societăţii au respins propunerea acţionarului Sammarina Imobiliare SA privind alocarea unor dividende de 50 de milioane de lei din profitul de anul trecut. în schimb, acţionarii au aprobat propunerea directoratului Socep de nerepartizare de dividende.

„Închiderea conflictului din Ucraina deschide o altă temă importantă, anume cum ar putea anumite companii, precum transportatorii fluviali şi operatorii portuari, să profite de fluxurile de transport asociate reconstrucţiei Ucrainei. Poate fi vorba de materiale de construcţie, produse chimice, anumite resurse minerale, acestea fiind în mod uzual transportate pe Dunăre. Deci o astfel de temă de care se vorbeşte tot mai mult se cere luată în calcul de investitori şi «complică» şi mai mult procesul de analiză“, continuă Mihai Căruntu.

De exemplu, operatorul portuar Oil Terminal (OIL) încearcă sa construiască în parteneriat un nou terminal de bitum în portul Constanţa, această iniţiativă de afaceri mizând foarte probabil pe oportunităţile întrezărite în regiune, inclusiv în contextul perspectivei de reconstrucţie a Ucrainei pe termen lung, adaugă analistul.

„O astfel de iniţiativă confirmă faptul că transportatorii români şi operatorii de infrastructură din România ar putea beneficia în viitor de o reconstrucţie a Ucrainei.“

Săptămâna trecută, consiliul de administraţie al Comvex (CMVX), cel mai mare operator portuar din Constanţa, a decis demararea unui proces de analiză a unor opţiuni strategice în legătură cu proiectele de dezvoltare ale societăţii.

Proiectele de dezvoltare s-ar realiza sub inclusiv, dar fără a se limita la finanţări bancare, emitere de acţiuni sau bonduri, împrumut de la acţionari, atragerea unui investitor strategic, încheierea de parteneriate cu privire la anumite părţi ale activităţii companie, pentru a identifica „cea mai avantajoasă metodă de a implementa planurile societăţii de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi a-i creşte valoarea prin întărirea poziţiei acesteia pe piaţă, în contextul expansiunii activităţii Comvex pe fondul creşterii traficului de mărfuri prin portul Constanţa“.

Societatea va acorda dividende de 125 de milioane de lei din profitul de anul trecut, respectiv un dividend brut de 10,7241 lei pe acţiune, adică un randament de circa 10% pe baza preţului actual de la Bursă.

De altfel, Comvex este singura companie din cele patru analizate de ZF care afişează creştere pe acţiuni de la începutul anului, respectiv 10%, după un avans de 141,5% în 2023. Grupul este evaluat la circa 1,3 miliarde de lei.

Din perspectiva investitorilor, lucrurile trebuie privite şi asociate riscurilor specifice şi inerente pe care le presupune investiţia la Bursă în acţiunile unei companii, susţine Mihai Căruntu.

„Este recomandat să ia decizii având la îndemână o bază informaţională cât mai largă şi de calitate, precum este cazul unei companii precum TTS, unde există raportări de calitate şi comunicare sistematică cu investitorii, aceasta fiind listată pe piaţa reglementată. în cazul altor companii precum cele listate pe segmentul AeRO, vizibilitatea planurilor companiilor şi nivelul de informaţii este sensibil mai redus şi investitorii trebuie să-şi asume riscurile inerente asociate.“

Romnav (BRNA), companie care asigură transportul autovehiculelor peste Dunăre în zona Brăila, este un alt performer de la BVB de anul trecut. Acţiunile societăţii au crescut cu 191% în 2023, iar anul acesta se tranzacţionează în scădere cu 10%, la o capitalizare de 159 de milioane de lei.

Anul trecut i-a adus grupului un profit net de 28,7 milioane de lei, de la 45,5 milioane în 2022 şi 5,2 milioane în 2021. Cifra de afaceri a scăzut de la 92 de milioane de lei în 2022 la 74,5 milioane în 2023. Nivelul de anul trecut este însă de două ori mai mare decât cel din 2021, respectiv 37,2 milioane de lei. Recent, societatea a decis distribuirea unor dividende de 12,5 milioane de lei din profitul pe 2022.

„Statisticile pieţelor mature de acţiuni, dar şi ale BVB dovedesc clar că, pe termen lung, companiile mai mari, cu transparenţă ridicată a activităţii şi raportări detaliate către public, au oferit investitorilor creşteri ale capitalizării sensibil peste companiile mici, mult mai puţin vizibile prin informaţiile disponibile şi riscurile de afaceri substanţial mai mari. Cum bursele sunt la maxime istorice, mediul economic are asociate incertitudini mari,  iar dobânzile sunt încă la maxim istoric, investitorii cu atât mai mult trebuie să-şi facă temele şi să se îndrepte către companiile care le oferă confortul unei vizibilităţii cât mai mari a situaţiilor lor financiare şi planurilor viitoare. Altfel, riscurile pe care şi le asumă pot fi semnificative“, mai spune reprezentantul AAFBR.