Bursele europene au deschis în urcare puternică, la maximul ultimelor 12 săptămâni

Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a deschis în creştere cu 2,6%, la peste 1.000 de puncte, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii august, transmite Reuters.

Sectorul bancar european, cel mai afectat de criza datoriilor de stat din cauza expunerii pe obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor din zona euro, a crescut cu 4,5% în primele minute de tranzacţionare.

Bursa de la Bucureşti, în creştere cu 1,79% după primele transferuri

Bursa de la Bucureşti a crescut cu 1,79% după prima jumătate de oră de tranzacţionare de joi, într-o piaţă în care apetitul investitorilor la tranzacţionare a crescut după măsurile anticriză adoptate de UE şi în linie cu evoluţia pozitivă înregistrată de marile pieţe europene.

Acţiunile Oltchim (OLT) au rămas în atenţia speculatorilor, care au continuat să ridice cotaţia cu câte 14,39%, aproape de limita maximă de variaţie admisă pentru majoritatea titlurilor de la BVB, de 15%.

După primele 30 de minute ale şedinţei, acţiunile Oltchim erau cotate la 1,399 lei. În precedentele şase şedinţe, preţul titlurilor Oltchim a crescut de 2,3 ori, de la 0,53 lei la 1,223 lei, cotaţia de miercuri.

La ora 10:30, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în urcare cu 1,95%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 1,84% peste referinţă.

Indicele BET-FI, al titlurilor SIF-urilor şi al acţiunilor FP, a avansat cu 2,69%.

Astfel, indicele extins al Bursei, BET-XT, care reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP) a crescut cu 2,22%.

Jucătorii au transferat titluri de 12,3 milioane lei (2,8 milioane euro), cele mai tranzacţionate fiind acţiunile Fondului Proprietatea (FP), asigurând 70% din rulajul, cu operaţiuni de 8,54 milioane lei.

Summit-ul UE s-a încheiat miercuri noapte cu decizii fără precedent pentru soluţionarea crizei datoriilor de stat.

Creditorii privaţi au acceptat "pierderi voluntare" de 50% din obligaţiunile de stat greceşti cu scadenţa până în 2020, în timp ce 250 miliarde euro din resursele Fondului European de Stabilitate Financiară vor fi folosite ca "pârghie" pentru a creşte capitalul mecanismului la 1.000 miliarde euro, prin atragerea de bani de la investitori publici şi privaţi din întreaga lume.

Detaliile planului anticriză al UE vor fi prezentate până la sfârşitul anului.

"Deşi detaliile nu au fost încă stabilite, extinderea EFSF (Fondul de Stabilitate, n.r.) va construi un zid între Grecia şi restul ţărilor din zona euro. Totodată, odată cu reducerea datoriilor Greciei a dispărut un factor important de incertitudine. Era foarte important ca pieţele să fie convinse că este un plan bun. Restaurarea încrederii este o etapă importantă a procesului de recuperare" a declarat Philippe Gijsels, analist la BNP Paribas Fortis Global Markets.

Indicele MSCI Asia Pacific al burselor asiatice din afara Japoniei a crescut joi cu 2,8%, la maximul ultimelor şapte săptămâni, iar indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis în urcare cu 2%, datorită optimismului generat de măsurile convenite de UE.

La New York, indicele Dow Jones a închis miercuri în creştere cu 1,4%, S&P 500 a avansat cu 1,1%, iar Nasdaq Composite cu 0,5%, datorită speranţelor că liderii europeni urmau să ajungă la un consens privind planul anticriză.