Bursele europene sunt în scădere, din cauza temerilor privind riscul de contagiune al crizei

Indicele bancar european STOXX Europe 600 a coborât cu 0,6%, iar acţiunile băncilor din ţările de la periferia zonei euro au pierdut în medie 1,2%.

Nout Wellink, membru în consiliul guvernator al Băncii Centrale Europene, a declarat pentru un ziar olandez că noul pachet de bailout pregătit de UE şi FMI pentru Grecia este înconjurat de atât de multe incertitudini şi riscuri încât este necesară dublarea fondului de urgenţă al zonei euro, de la 750 miliarde de dolari la 1.500 miliarde de dolari, pentru a acoperi eventualele riscuri de contagiune.

Pieţele financiare sunt îngrijorate că liderii europeni şi instituţiile financiare internaţionale nu vor reuşi să convină un plan de salvare pentru Grecia, dar şi că un default al statului elen ar avea un efect de domino în grupul ţărilor din zona euro cu datorii ridicate.

"Este un nivel destul de ridicat de panică în piaţă, se vorbeşte despre o contagiune de tip Lehman Brothers dacă Grecia se prăguşeşte", a declarat un trader.

Prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers în septembrie 2008 a propagat unde de şoc în sistemul financiar global, pieţele financiare intrând în vrie.

Incertitudinile politice s-au accentuat miercuri la Atena, după ce premierul elen George Papandreou a anunţat că va remania guvernul şi va cere din nou votul de încredere al parlamentului, în timp ce pe străzile capitalei Greciei au loc proteste violente împotriva măsurilor de austeritate şi privatizărilor.

Indicele european de referinţă FTSEurofirst 300 a coborât cu 0,6% până la ora 11:03 GMT, după ce a închis miercuri în scădere cu 1,1%.

FTSEurofirst 300 este în cea de-a şaptea săptămână consecutivă de scădere, cea mai lungă perioadă de corecţie din ianuarie 2008.

Contractele credit default swap pe datoriile la cinci ani ale Greciei au crescut la un nou maxim record, de 18,5 puncte procentuale, iar CDS-urile Portugaliei şi Irlandei au ajuns de asemenea la niveluri istorice.

Investitorii vor urmări atent cum se va derula emisiunea de obligaţiuni pregătită pentru joi de Spania. Guvernul de la Madrid vrea să atragă finanţare de 3,5 miliarde euro prin plasamente de titluri cu maturităţi în 2019 şi 2026.