BVB deschide în scădere ultima zi de tranzacţionare din 2024 din cauza ordonanţei austerităţii

Bursa de Valori Bucureşti a deschis în scădere ultima şedinţă de tranzacţionare din 2024 întrucât ordonanţa austerităţii, publicată duminică sub forma unui proiect în transparenţă decizională de Ministerul Finanţelor, îi loveşte direct pe investitori prin majorarea impozitului pe dividende şi indirect în sectoarele în care activează cele mai multe companii listate.

Astfel, primele minute ale şedinţei de luni aduc o scădere de 1,3% pentru indicele principal BET. Acţiuni Băncii Transilvania adună deja tranzacţii de 1,7 mil. lei dar la un preţ în scădere cu 0,4%. Petrom scad cu 2,3% pe 1,5 mil. lei. Cel mai probabil Petrom va fi cea mai lovită companie de taxa pe stâlp. Hidroelectrica pierde 1% pe tranzacţii de 333.000 de lei.

Se remarcă o prezenţă bună a cumpărătorilor şi faptul că ordinele de vânzare nu sunt aruncate din bid. Probabil unii investitori mizează pe faptul că unele aspecte din OUG să fie modificate/eliminate, alţii poate au intrat deja în vacanţă. Pe 3 ianuarie este program normal la BVB, dar pe 6 şi 7 ianuarie sunt zile libere.

ZF a scris astăzi că Guvernul Ciolacu 2 a anunţat în OUG că va majora impozitul pe dividende de la 8% în prezent la 10% de la 1 ianuarie 2025, va îngheţa salariile – ceea ce se va reflecta în sens negativ în consum - şi că va impune o taxă pe construcţii de 1,5% - cunoscută ca taxă pe stâlp – ceea ce va lovi în principal în companiile din energie, potrivit proiectului de ordonanţă. Pentru ca măsurile să fie aplicabile, acestea trebuie publicate în Monitorul Oficial.

Taxa pe stâlp nu este o noutate pentru investitori, ea fiind introdusă prima oară pe timpul Guvernului Ponta 1 în 2014 şi eliminată în 2017. Însă potrivit unei analize a Fondului Proprietatea din toamna lui 2015, companiile din portofoliul Fondului au plătit 1 mld. lei sub forma acestei taxe în 2014, din care 400 mil. lei au venit doar de la Petrom.

De atunci încoace Petrom a crescut substanţial prin prisma capitalizării (de la 23 mld. lei la 44 mld. lei), evoluţie venită şi pe fondul planurilor de investiţii care au presupus şi presupun noi proiecte, cel mai important fiind Neptun Deep. Hidroelectrica a plătit atunci 150 mil. lei sub forma taxei pe stâlp, iar Romgaz şi Nuclearelectrica aproximativ 90 mil. lei. Este important de subliniat că dimensiunea de atunci a companiilor era cu mult sub cea din prezent şi prin urmare taxa ar urma să crească substanţial.

În 2014 indicele BET a închis anul la 7.083 puncte iar 2015 la 7.004 puncte. Adică o scădere de 1,1%. Astăzi indicele BET este la aproape 17.000 de puncte. Pe 22 noiembrie, înainte de surpriza primului şoc al alegerilor indicele era la 17.134 de puncte.

Pe lângă majorarea impozitului pe dividende şi introducerea controversatei taxe pe stâlp, companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti vor fi lovite şi prin faptul că sunt îngheaţate creşterile salariale şi creşterile de pensii, ceea ce va însemna o scădere a consumului.

Iar asta se va reflecta cel mai probabil în rezultatele financiare ale unor companii ca MedLife, Sphera, Aquila, Banca Transilvania, ONE United, Purcari, Impact. Această măsură pentru unii investitori înseamnă şi o alocare mai mică a resurselor disponibile pentru investiţii, adică tranzacţii în scădere. O eventuală îngheţare a creşterii salariale va însemna că venitul real al salariaţilor va scădea întrucât inflaţia le va eroda din câştiguri.

Lovit va fi şi sectorul de IT de la Bursa de Valori – reprezentat de companii precum Arobs, Bittnet, Bento, prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT-işti.

ANIS – Asociaţia Patronala a Industriei de Software si Servicii a avut o primă reacţie pe subiect: eliminarea facilităţilor fiscale a fost prevăzută pentru anul 2028, iar devansarea acestui calendar printr-o măsură luată peste noapte pune în pericol stabilitatea uneia dintre cele mai performante sectoare economice din România, alimentează climatul de incertitudine pentru companii, afectând în final încrederea investitorilor.

“ANIS avertizează că astfel de măsuri riscă să izoleze România pe scena globală a tehnologiei prin descurajarea investiţiilor şi intenţiilor companiilor pentru piaţa din România, şi să compromită eforturile de a transforma economia într-una digitală şi competitivă”.